- „Tricolorul” e apărătorul care nu știe să se apere. Și nu poate juca la o echipă mare.
Andrei Rațiu e un continuu paradox, o contradicție fără sfârșit.
Când spui că e momentul lui, cade. Când încerci să-i subliniezi calitățile, minusurile îți sar și mai tare în ochi.
Văzând cum joacă, ești amețit, pentru că nici nu știi ce post are. Începe fundaș dreapta, însă apare mai sus ca extremă și se întoarce ultimul pe poziția sa.
Rațiu, niciodată la o echipă mare
De aceea, oricât aș vrea să înțeleg, nu pot: jurnaliștii spanioli insistă cu știrile despre interesul Barcelonei, al lui Atletico Madrid, dar pare imposibil să semneze cu un asemenea club.
Am crezut la un moment dat că el poate. Dar, în ritmul în care își construiește cariera, nu va ajunge niciodată acolo. Niciodată la o echipă mare.
Rayo i-a prelungit contractul și i-a păstrat clauza de reziliere, 25 de milioane, sperând să achite cineva această sumă. Nu o va plăti nimeni.
Minusurile lui Rațiu
Meciul de la Istanbul a fost încă o confirmare a problemelor lui Rațiu.
E apărătorul care nu știe să se apere. Toate calitățile lui sunt pentru jocul ofensiv. În defensivă, nu se poziționează corect, nu face marcaj ca un fundaș, nu dublează bine, nu atacă adversarul când trebuie. Așa a fost în „Beșiktaș Park”.
E superficial. Dacă tu îți pui în pericol echipa încercând să driblezi atât de aproape de propriul careu, e foarte rău. Vrei fente? Arată cât ești de abil în careul celălalt!
Nu știe să interpreteze acțiunile. Golul primit cu Turcia e de arătat juniorilor: ce nu trebuie să faci!
De ce să păzești o extremă lângă tușă când primejdia e în centru?
Dacă Arda Guler are mingea, pe partea opusă, Burcă e tras în față de Calhanoglu și Drăgușin spre stânga de Akturkoglu (amândoi stoperii păcăliți ușor de schema Semilunii), tu vii în centru și dublezi oricum, ca să închizi spațiul în cea mai importantă zonă și să-l faci pe Kadioglu să se răzgândească.
Dacă Ferdi te-ar fi văzut pe tine în fața lui, la marginea careului, n-ar fi sprintat de lângă neatentul Man, pentru că nu mai avea sens, erai acolo și interceptai diagonala lui Guler, dacă Arda ar mai fi încercat pasa.
De ce să stai să-l păzești pe Yildiz dacă extrema era în partea cealaltă, lângă tușă? Putea fi periculos Kenan în acea poziție? Absolut deloc! Îl lași acolo pe Yildiz, strângi în centru și le-ai anulat finalizarea turcilor! O singură mișcare era suficientă.
Barajul s-a jucat la inteligența tactică. O fază a făcut diferența
Dacă ai fi dublat bine, Kadioglu nu ar fi mai cerut mingea și Arda nu i-ar mai fi pasat.
Dar nu erai în centru, ai rămas spre dreapta, cu ochii la Yildiz. Kadioglu te-a văzut, a sprintat pe spațiul dintre tine și Drăgușin, iar Arda l-a lansat milimetric.
Aici s-a jucat semifinala barajului. La inteligența tactică a jucătorilor. O fază a făcut diferența.
Rațiu nu mai are 18-20 de ani. La 27 de ani, ar fi trebuit să știe toate aceste detalii. E mai greu să se schimbe acum.