Publicat:
21.07.2026, ora 17:39
Actualizat: 21.07.2026, ora 19:31
- De ce sunt multe echipe, multe meciuri și prețuri uriașe ale biletelor la CM? Pentru că fotbalul e viață, competiție, capitalism, nu lâncezeală și socialism
- Mulți au fost scandalizați înainte de Mondial că vor fi prea multe meciuri și se diluează competiția. Nu s-a diluat, ba chiar a fost mai tare decât precedentele turnee
- Alții nu mai conteneau să-i plângă pe jucători, că sunt obosiți și riscă accidentări la capătul unui sezon infernal. Multe staruri, în frunte cu suprasolicitații Mbappe, Kane sau Yamal, au fost proaspeți și au terminat fără să se rupă
- Unii se plâng de prețurile biletelor de la finală, de parcă fotbalul e un imens sistem socialist, în care oricine ar trebui să aibă acces pe stadion, la decernarea trofeului
Un Mondial care a fost privit cu multă neîncredere s-a dovedit a fi un succes formidabil. La toate capitolele:
- calitatea fotbalului
- semifinale între primele 4 naționale din lume
- multe meciuri dramatice
- stadioane pline
- impact colosal la nivel mondial
- venituri fără precedent pentru un eveniment planetar, de orice fel, nu doar sportiv.
Ce s-a contestat
FIFA și Infantino au închis multe guri. Înainte și chiar pe parcursul competiției, mulți contestau orice, oricând.
Că noile reguli care se vor introduce sunt penibile, că cine va sta să cronometreze acel minut în care un jucător care se dă accidentat trebuie să stea pe margine.
Că ne vom plictisi de la atâtea jocuri, peste 100. Că nivelul se va dilua fiindcă vor apărea naționale exotice. Vezi Doamne, cine se va uita la meciuri în care vor evolua Curacao, Capul Verde, Haiti, Noua Zeelandă, Australia?
Erau unii care nu mai puteau trăi de atâta grijă purtată fotbaliștilor și susțineau că e inuman să fie puși să joace și mai multe meciuri, ba chiar și în căldurile sufocante din SUA, deci vor risca accidentări grave.
Cât despre pauzele de hidratare de câte 3 minute, acestea practic au iscat o isterie. Pe scurt, „nimic nu e ce trebuie, totul pute”. Iar FIFA și Infantino reprentau răul suprem.
Ce a reușit să facă acest Mondial
Dar Mondialul, cu o singură excepție, le-a dat peste nas clevetitorilor.
Meciurile au fost, într-un procent nesperat de mare, de un nivel bun și foarte bun.
Nici vorbă ca echipele mici, ajunse la Mondial grație extinderii la 48 de naționale, să fi tras în jos competiția! Capul Verde a fost senzația turneului, Curacao a scos un egal cu Ecuador, Haiti a chinuit Maroc și Scoția.
Regulile noi au fost incredibil de bune. Cel puțin cea cu scoaterea pe margine a jucătorului care solicită îngrijiri medicale e probabil cea mai inspirată de la cea cu interzicerea pasei către portar, care putea să ia mingea în brațe. Practic, nu am mai văzut jucători care să cheme degeaba doctorul pe teren!
Stadioanele au fost pline, indiferent de numele echipelor. Un succes remarcabil într-o țară în care fotbalul clasic e abia pe locurile 5-6 ca popularitate.
De ce trebuie să fie pe stadion oameni care nu-și permit prețul biletelor?
Alții s-au scandalizat din cauza prețurilor de la finală. Cum e posibil, susțin ei, să coste mii de euro un bilet? „E nedrept ca oamenii cu venituri mici să nu aibă acces pe stadion”, au zis..
Dar dacă prețurile au ajuns să sară de 10.000 de euro în colțul tribunelor, asta e pentru că există cerere, adică e interes major.
Și-apoi, de ce trebuie ca pe stadion să fie și cei care nu-și permit să plătească un bilet? Mondialul e un produs super-premium, de cea mai înaltă clasă, orice eveniment de top e scump, indiferent că vorbim de muzică, artă sau altceva.
Fotbalul e o afacere, e capitalism, nu e o întreprindere socialistă în care trebuie împărțite bilete și celor care nu și le permit.
Frumusețea tulburătoare a imaginilor din Gaza
Drepturile TV pentru acest Mondial au trecut de 3,6 miliarde de dolari, cumulat de pe toate continentele. Efortul major al televiziunilor însă a primit însă o răsplată pe măsură.
Am văzut imagini cu oameni uitându-se la meciuri printre ruinele din Gaza, dar și în piețe create ad-hoc în miez de noapte în Bangladesh.
Aceasta e marea victorie a fotbalului de la Mondialul anului 2026!
Imaginile din Gaza, din timpul meciului Argentina - Egipt sunt realmente răvășitoare. Fotografiile acelea pot concura pentru premiul anului: părinții ținându-și copiii pe umeri pentru a putea vedea ecranul unde era proiectat meciul, iar pe fundal mormanele de ruine în urma bombardamentelor.
Iată dovada cea mai bună că fotbalul reușește nu doar să adune oamenii împreună după un război nimicitor, ci și să le dea motive să se bucure și să spere. Acei oameni s-au bucurat de Mondial aflându-se la peste 10.000 de kilometri de locul în care se juca meciul. Puterea fotbalului nu are granițe, nu cunoaște limite.
Mizerabilul caz Balogun și binefacerile lui
Sigur, orice lucru bine făcut are și pete. Și, cum scrisesem mai sus, a existat o excepție la acest Mondial. Cazul Balogun. O mizerie! O porcărie imensă comisă de FIFA pentru a le face pe plac lui Trump și Americii.
Dar până și aici, fotbalul e cel care a făcut dreptate: SUA a pierdut cu Belgia, cu Balogun pe teren. Și, e părerea mea, acest episod penibil va ajuta fotbalul pe termen lung, în nici un caz nu-l va demoniza.
Mai întâi pentru că, în fața unui absolut justificat val de dezabrobare a intervenției politicului în sport, cei de la butoane vor fi mai atenți în viitor când vor vrea să influențeze decizii din fenomen.
Apoi, pentru că mulți americani, nedumeriți de popularizarea incredibilă a „cazului Balogun”, s-au întrebat “de ce a fost nevoie să intervină tocmai Trump?” și așa au aflat ce e cu sportul ăsta dubios numit soccer. Știți ce s-a întâmplat în SUA în zilele care au urmat intervenției lui Trump la FIFA?
Incredibil, au fost difuzate zeci de emisiuni și de podcasturi în care oamenilor li se explica de la A la Z ce înseamnă un cartonaș roșu, când se acordă, care e sancțiunea atrasă de eliminarea unui jucător etc.
Practic, era predat fotbalul, ca la școală, celor care nu erau familiari cu regulile. Așa au descoperit mulți cu adevărat acest joc. Ceea ce îi va face și pe viitor să fie interesați de el, să devină parte din fenomen.
Cel mai frumos joc din lume. Pentru totdeauna
Iar interesul suporterilor e principalul argument pentru a avea progres, dezvoltare.
Au mai fost nedreptăți mari în fotbal. Golul cu mâna, marcat de Maradona în ‘86, a fost o eroare uriașă, un furt istoric. Vi se pare că, după acel moment, popularitatea fotbalului a scăzut vreun pic? Sau, din contră, a explodat?
La fel și cu cazul Balogun. Nimeni nu va renunța să se mai uite la fotbal pentru că un președinte a încălcat orice linie roșie și a intervenit complet aiurea unde nu-i fierbea oala. El și-a încasat tonele de critici, iar fotbalul merge mai departe.
Milioane de oameni au aflat în această vară că fotbalul e minunat. Și că va continua să fie cel mai frumos joc din lume, indiferent câți contestatari va avea la fiecare 4 ani.
