Silviu Tudor Samuilă Microuniversul nostru

• V-ar mira ca la anul FCSB să ajungă într-o fază principală de cupă europeană în care să producă și rezultate? Pe mine nu, deși tocmai a înregistrat cea mai mare rușine din istoria clubului.

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

Încercăm în zadar să găsim logică în fotbalul nostru mic. Nu există. Nevoia de control ne face să întoarcem pe toate fețele meciurile europene ale echipelor românești, rezultatele catastrofale, deciziile conducătorilor, sperând să înțelegem unde s-a greșit și ce e de îmbunătățit.

Microuniversul nostru

Noi nu vrem să găsim neapărat rețeta succesului, pentru că realizăm că aia se poate obține doar investind bani pe care ori nu îi avem, ori nu vrem să îi dăm și totuși ne-am dori să se întâmple ceva, orice, care să elimine din viețile noastre tot mai multele surprize neplăcute, dezamăgirile.

Tânjim după ceva imposibil, revenirea la o ordine europeană în care nu eram neapărat cei mai buni, dar nici nu ajungeam să luăm șapte de la niște unii despre care nu știam nimic până la tragerea la sorți. Ne incomodează micimea universului nostru și nu avem puterea să îl acceptăm.

În teorie știm cu toții de ce a ajuns FCSB să se facă de râs cu Auda. Gigi Becali, MM Stoica, lipsa unui antrenor cu putere de decizie, transferuri venite târziu etc. E cea mai facilă dintre analize pentru că ne oferă un rezultat pe care nu doar că îl acceptăm, dar îl și înțelegem.

Vorba aia, discutăm săptămânal despre cât de nocivă este implicarea patronului la echipă și chiar este.

Dar pricepe cineva de ce în urmă cu o jumătate de an FCSB o învingea pe Feyenoord? Sau caută cineva un fir logic în parcursul din Europa League al aceleiași formații din urmă cu două sezoane, când a sperat chiar să termine faza principală între primele opt? Că tot Becali era jupân, tot MM dirija lucrurile la bază, tot antrenori de fațadă erau, iar metodele de recrutare tot urechiste erau.

Am sperat că va veni Universitatea Craiova cu o gândire nouă, cu o soluție la problemele noastre și chiar a fost revigorant să vezi că un antrenor (Rădoi) se pune la masă cu un director tehnic (Felgueiras) și că împreună reușesc ceva cu adevărat revoluționar, să nimerească aproape toate transferurile dintr-o perioadă de mercato.

Și nu discutăm de una-două veniri, ci de peste zece fotbaliști aduși și care au produs fotbal de calitate din primul moment în care au fost băgați în teren.

Am vorbit tot sezonul despre scoutingul excelent al oltenilor, Becali l-a angajat pe Rădoi la FCSB spre finalul stagiunii special pentru a-i oferi lozul câștigător, metoda, secretul. Ce face Craiova bine, că vrem și noi? Iar exact când se apucase Felgueiras să redacteze primele pagini din „Manualul unui director sportiv de succes” ne trezim că algoritmul scotingului oltenilor ni-i oferă pe Tavares, Webster sau Elisor și ne trezim din nou cu întrebări fără răspuns, cu o fractură de logică.

Nu e obligatoriu ca cei trei plus Sava să fie niște transferuri ratate, dar Craiova ar fi avut nevoie de ei acum, cu Levski, ori dezamăgirea în privința lor este colosală. Cum ajungi de la un procentaj de aproape 100% într-un an, la 0% în anul următor? 

Paradoxul CFR Cluj

Despre CFR Cluj nu auzi decât știri apocaliptice. Cum scapă de o interdicție de a transfera, cum apare o altă datorie și FIFA intervine din nou blocându-le activitatea clujenilor.

Neluțu Varga a ajuns mult mai prezent în peisajul media decât în anii în care cucerea cinci titluri la rând, dar nu de bine ce îi merge clubului său, ci pentru a dezminți tot mai numeroasele zvonuri legate de insolvență.

Jucători neplătiți, vedete ale echipei cu memorii depuse, haos în pregătirea meciurilor și totuși CFR este singura dintre formațiile noastre care câștigă o dublă din turul doi preliminar. Care este logica? Credeți că Alashkert e mult mai slabă decât Auda? Să fim serioși. 

Pare o dramă, dar nu este

Fotbalul mic ăsta este. Azi ești sus, mâine ești jos. În august trecut sărbătoream primul sezon, după o bună perioadă de timp, în care două echipe românești ajungeau pe tabloul principal al competițiilor europene și ne imaginam că ar putea fi un început.

Acum ne dăm cu capul de pereți la capătul a patru duble în care formațiile noastre au obținut doar o victorie și au înregistrat un golaveraj general de 12-16.

Pare o dramă, dar nu este. Imprevizibilul ne va urmări an de an în microuniversul nostru până când va veni ziua, dacă va veni, în care bugetele echipelor din România să ajunga la 40-50-60 sau chiar 100 de milioane de euro.

Atunci de abia vom putea spera să ajungem la nivelul superior, acolo unde cluburi gen Dinamo Zagreb, Steaua Roșie Belgrad sau Slavia Praga au reușit să mai diminueze din doza asta blestemată de imprevizibil.

Până atunci, ne vom pune colacul și vom înota în bazinul mic cu alde Auda, Shkendia sau Lokomotiva Tbilisi sperând să nu ne scufunde nimeni.

Apropo, știți ce a făcut Qarabag în Bulgaria? Verificați. Și mai verificați și ce rezultate reușea în trecuta ediție de Champions League.