Publicat:
04.08.2026, ora 10:00
Actualizat: 04.08.2026, ora 10:37
- La 10 ani de când și-a dărâmat principalul patinoar, România nu și-a ridicat altul. Acum câteva zile, o altă firmă a renunțat la contract.
- Unde a ajuns proiectul patinoarului, mai jos.
Erau ingineri, arhitecți, zidari, meseriași. Noi, ca ziariști, îi cunoscusem pe mai multe dintre șantierele sportive ale României, cel mai mare fiind Arena Națională.
În 2014-2015, constructorii erau deja tatonați, de diverse companii care își pregăteau echipele: urma să înceapă construcția noului patinoar, lângă Arena Națională. Degeaba câștigi licitația și degeaba ai portofoliu dacă n-ai oamenii capabili să lucreze. Se pregăteau.
Planul unui patinoar modern
După modelul din străinătate, patinoarul urma să fie și o sală medie de sport și una de spectacole. Nu cea mai mare sală posibilă, dar una bună.
Oricum, nu aveam o Sală Polivalentă. Nici acum nu avem. România e unica țară din Uniunea Europeană ai cărei locuitori nu pot merge, în capitala lor, la un bazin modern olimpic, la o sală polivalentă sport/spectacole și la un patinoar de competiție.
În 2016, s-a dărâmat vechiul patinoar Flamaropol, care rezistase eroic decenii și unde spectatorii erau deja mai înghețați decât gheața.
Noul proiect a fost câștigat de UTI-Astaldi. Când să înceapă lucrarea, au pornit problemele. Încurcate, înverșunate și, în stilul nostru bizantin, mai importante au fost conflictele decât rezolvarea lor. Meseriașii cu care mai vorbeam erau tot mai pesimiști.
Un telefon din Doha
La un moment dat, câțiva dintre ei ne-au sunat din Golf. Lucrau la stadioanele din Qatar, care se pregăteau pentru Campionatul Mondial.
Nouă, în București, ni se spunea că se va face patinoarul. Când i-am auzit însă, vorbind de sub vântul cald al Orientului, am avut o informație în plus. Poate cea mai importantă: degeaba ai promisiunile, degeaba ai banii, dacă n-ai oamenii.
În 2019, s-a reziliat contractul. Au urmat 6 ani de pauză. 6 ani.
Ce s-a întâmplat recent
Apoi a apărut o altă firmă, Concelex. În septembrie 2024, primarul Nicușor Dan anunța: „Am dat ordin de începere pentru continuarea lucrărilor la Patinoarul Flamaropol”. În august 2025, primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunța pe pagina de Facebook: „Am dat drumul lucrărilor la Patinoarul Flamaropol”.
Până în august 2026 nu s-a lucrat nimic de 6 ani, șantierul e pustiu, iar constructorul Concelex a renunțat acum câteva zile, a aflat Catiușa Ivanov, jurnalista HotNews care monitorizează administrația locală cu o ambiție egală cu pasiunea sa pentru acest oraș nedreptățit.
Proiectul patinoarului a fost trecut de la Primăria Capitalei la Primăria Sectorului 2. E și această rută o indicație: „noul patinoar” a pornit ca un proiect de miză națională spre galactică, s-a transformat în problema Bucureștiului și acum e răspunderea Sectorului 2.
„Cea mai bine pregătită forță de muncă din istoria României”
Reîncep licitațiile pentru patinoar. Dar nu acum, spun oamenii din primării intervievați de jurnalistă. Nu acum. Abia după ce „se construiesc bazele legale ale predării”.
Apoi, se vor construi bazele legale ale achiziției publice. Cât despre construcția în sine, mai vedem. Clădirea nu pare a conta.
De fapt, nu clădiri pierdem. Pierdem oamenii, voințele și creierele care continuă să muncească în altă parte.
Pierdem școlile ad-hoc, unde cariere se forjează la scara marilor proiecte. Pierdem oamenii tineri care învață meserie de la cei cu experiență. Și invers, pierdem muncă în mijlocul inovației și în condiții de „greu real”. Pierdem viitor, căci fără proiecte nu există timp, ci doar curgere.
Un om de la inițiativa neguvernamentală Code for Romania spunea recent că „România se află probabil în punctul în care e reprezentată de cea mai bine pregătită forță de muncă pe care a avut-o în istoria sa”. Dar nu aici.
