Publicat:
17.06.2026, ora 14:26
Actualizat: 17.06.2026, ora 15:45
- Se spune că există un singur tip de visuri. Care nu se năruie atunci când se izbesc de redutele realității. Dacă e adevărat, atunci Messi continuă să măture orice îndoială din calea sa.
E 3.55 dimineața și mă trezește alarma telefonului. Aș bea o cafea, dar niciodată nu mi-a oferit energie. N-am vocație de scriitor.
În zilele de dinaintea Mondialului am revăzut toate partidele Argentinei din Qatar 2022. Mi-am reamintit urletul de la golul cu Mexic. Primul moment în care am început să cred că Argentina poate fi campioană mondială. Am retrăit șutul lui Messi din finala cu Franța, cel parat de Lloris. M-am gândit că nu e să fie.
Soarta deschide și după ora 00.00
Câți uriași ai sportului mondial s-au retras fără trofeul suprem? Puțini. Pentru că, de cele mai multe ori, soarta deschide și după miezul nopții. Dacă bați insistent. Dacă meriți să-și pună șlapii și să coboare la poartă. Și ce sportiv știți, în acest moment, care să merite mai mult decât Messi? Sau în istoria sportului?
Așa că mi-am făcut un ceai. Fără biscuiți. Un mate. Așteptam să văd dacă Messi mai poate face față unui nou turneu de asemenea anvergură. După ce-l câștigase. Doar că nu mă așteptam la ceea ce avea să se petreacă.
Înainte de startul meciului, arunc o privire pe un site argentinian și văd un clip de jumătate de minut cu oameni care aleg între Messi și Maradona. Spre surprinderea mea, peste 50% dintre cei trecuți de cinci decenii spun Leo. Hopa. Cum, Pecho frio (n.r. - piept rece, om fără pasiune) Messi a devenit frecventabil?
După numai cinci minute mi-am dat seama că Leo e bine. Mai mult decât atât, e periculos. E leul scăpat din captivitate care vânează în savană fără presiunea următoarei mese. Are toate trofeele. Am mai văzut vreodată un Messi care joacă doar de dragul fotbalului și nu neapărat împovărat de rezultat? Dacă da, de când?
De multe ori subestimam puterea unei cutii de pantofi plină de fotografii. Colțurile pătate de amprenta timpului care-și pune degetul pentru a debloca trăiri. Asta face și Leo, în minutul 17. Ne reamintește tuturor ce tineri și entuziaști am fost încă din 2006. Când el se strecura printre adversari cu ușurința cu care briza, vara, îți șterge căldura de pe frunte.
Messi e Timpul la ralanti
E 4.30 și încă mai e ceai în cană. Am uitat de el. În continuare mi se pare incredibil cum un fotbalist care aleargă puțin mai mult decât portarii poate schimba atât de lejer soarta unui joc. Și mă uit în tribune, acolo unde argentinienii îi scandează numele. Între ei, sunt sigur, unii care până mai ieri l-au înjurat. Așa sunt oamenii, mereu își ascund defectele sub numele speciei.
Știți cum s-a terminat. Messi a dat trei goluri cu Algeria și a devenit... Puneți dvs. ce superlativ doriți în locul punctelor de suspensie. Chiar dacă n-o să aibă niciodată biserică în Argentina, ca Maradona, Leo o să aibă un mic altar în sufletul oricărui microbist care are destul loc în inimă. Știu că metru pătrat e scump, că mai există Pele, Ronaldo brazilianul, Cruyff, Ronaldinho, dar...
Stați că era să vărs ceaiul. Messi trage din afara careului, cu interiorul. Un gol pe care l-am văzut de zeci de ori. Și adversarii. Și portarii. Toți știm ce se va întâmpla, nimeni nu-l poate opri. Pentru că Messi e Timpul la ralanti. Cu ce trăim mai bun și cu ce ne-ar plăcea să trăim, dar nu o să apucăm niciodată.
Pe cei care iubim fotbalul și-l înțelegem, Leo ne-a legat cu un șirag de emoții pe care nu știam niciodată că o să-l putem împleti. Pentru ceilalți există numărul golurilor. Cifrele. Un rând dintr-un roman. Siuuuuu...
Dacă există un singur tip de visuri, care nu se năruie atunci când se izbesc de redutele realității, atunci, când joacă Messi, haosul din noi are miros de tămâie.
