- Un om e pe punctul de a deveni legendă și se întâmplă să fie român. Nu există mulți de felul ăsta.
Miercuri a mai pus o foiță de aur la statuia care se va vedea de pe Lună. O cursă, o inimă. Și o bună parte din țara aceasta a stat în suspensie câteva zeci de secunde.
N-au mai fost criză energetică, prețuri mari la benzină, angoasa sporurilor de respirat aer tăiate, enigma Nicușor Somn Ușor. N-a mai fost decât David.
Pluteam cu toții deasupra apelor în care înota. Am stat cu sufletul la gură. Dar David a câștigat, „ca de obicei”, ce formulă falsă! Nimic nu e ca de obicei. Totul e de la zero.
A câștigat de puțin grație post-combustiei al cărei secret îl au el și „domnul Adi”, copilotul acestei curse spațiale. Și apoi am fost martorii unei operațiuni rusești ca la carte. Narațiunea a fost preluată de reprezentantul Kremlinului.
„Dialog savuros”, „dialog spumos” au titrat site-urile de sport. Ce ușor plecăm după fentă! Nu-i de mirare că aici prind atât de bine ciulamalele dezinformatice gătite de Marele Han de la Moscova.
După ce Egor Kornev, excelent înotător, l-a provocat ușor impertinent pe David înainte de cursă, a început, după, să fure luminile rampei.
S-a băgat el repede în seamă cu o discuție dezinvoltă. L-a informat pe David că e căsătorit, ce veste colosală! Apoi i-a spus că are nu știu ce Mercedes, românul, fan de auto-sport, i-a răspuns că are un Porche, iar rusul i-a zis că o să-și ia el un alt Mercedes, mai tare. Spumos. Savuros.
Kornev, o propagandă implicită unui regim criminal
Kornev l-a invitat în Rusia, i-a promis că o să-l cazeze, să îi arate cum se conduce repede. Căci despre asta era vorba, stimați telespectatori, după o extraordinară finală, cu timpi istorici. Asta trebuia să afle lumea, panseurile unui rus despre cât de repede se conduce în paradisul putinist.
Poate că are dreptate. Poate că în Rusia se conduce repede. E sigur că se moare și mai repede. Nu pe șosele. În tranșee.
Cu sutele de mii mor compatrioții lui Kornev într-un război de agresiune care se eternizează. Despre asta n-a avut să-i spună nimic lui David? N-ar fi vrut să-i spună de ce nu-și cumpără o mașină rusească în locul uneia din putredul Occident? Sau ar fi fost o mare șansă ca mașina să aibă tun și șenile?
Poate că trebuia să-l informeze și despre afacerea văduvelor care se căsătoresc pe repede înainte cu băieți de vârsta lui trimiși să moară în Ucraina pentru ca ele să încaseze o pensie grasă.
Sau poate că David ar trebui să-i facă atent că or merge tare mașinile în Rusia dar, uite, în timp ce el, David, concurează în serii la 200, merg tare și dronele rusești pe deasupra României. Despre asta n-ar avea nimic să-i spună Kornev?
Bunul simț al lui Popovici îl face să se salute cu toți și să nu ia de sus pe nimeni. E un băiat luminos în relațiile cu ceilalți, incluziv, nu lasă pe nimeni nebăgat în seamă. Așa s-a legat prietenia cu Pan Zanhle.
Rusul a mirosit repede oportunitatea și s-a lipit de el pentru a-și crește propria imagine și pentru a mai face un pic de reclamă Rusiei. Căci ce presupune că poți să mergi tare cu mașini sport de sute de mii de euro? Că acolo e liniște și pace, totul e minunat și oamenii sunt fericiți.
Sigur, o dată pe zi sar în aer depozite de carburant, se stă la cozi imense în fața benzinăriilor și coșciugele se întorc de pe front pe bandă rulantă. Iar cine îndrăznește să iasă din rând e trimis în noul gulag sau pe lumea cealaltă. În rest, e grădina Edenului.
Ce face Kornev e fix motivul pentru care rușii trebuiau ținuți în afara lumii sportului: o propagandă implicită unui regim criminal.
Să meargă David în Rusia? Sau să meargă în Ucraina? Să se ducă să vadă mormintele sportivilor uciși și copii ai performanței schilodiți de bombele care curg noapte de noapte sau să se dea tare cu Mercedesul lui Kornev pe o șosea atent eliberată de miliție?
Popovici nu e doar un imens campion, e și un om al cărui fel de a fi și de a gândi mai poate repara ceva din busola morală demagnetizată a unor compatrioți. A arătat-o de mai multe ori. E un model aproape singular într-un spațiu intoxicat de drone umane dirijate din locul de unde vine Kornev.
În sport, războiul se termină când se termină cursa. E ceea ce a făcut David. Dar în ceea ce fac băieții teleghidați, războiul abia atunci începe. Și parcă aici la înfrângere nu ratezi doar o treaptă a podiumului, ci buza prăpastiei. De aceea din toate această poveste prefer să păstrez această declarație a lui Popovici: „Am simțit că trebuie să-l întrec pe rus!”.