Publicat:
04.01.2025, ora 19:48
Actualizat: 04.01.2025, ora 19:49
- Antrenorul revelație al echipei revelație ezită să își prelungească contractul pentru măcar încă un sezon cu Dinamo.
- Aparent aceasta este o problemă care nu afectează viitorul imediat al ocupantei locul 3 în campionat.
Dacă spui că Dinamo este revelația sezonului în Superligă molfăi o banalitate. Una în spatele căreia se află totuși o realitate șocantă pentru cei (mulți) familiarizați deja cu postura de scăpătată a echipei care câștiga ultimul titlu hăy, departe, în 2007, cu Rednic antrenor. Se împlinesc 18 ani în curând. Este o comemorare, nu o aniversare.
Acum câteva luni își tratau depresiile
De aceea pare neverosimil acest loc 3 cu 36 de puncte după 21 de etape consumate până la minivacanța de iarnă. Cu precizarea că o victorie în fața Rapidului în ultimul meci din 2024 ar fi însemnat fotoliul de lider.
Când a început actuala ediție a campionatului, Dinamo încă își trata depresiile rezultate din lupta pentru evitarea retrogradării. Și nu se gândea la niciun fotoliu, poate doar la un scaun pe la jumătatea sălii unde se proiecta filmul FCSB, CFR, Craiova, Rapid și ceilalți.
O exprimare proprie
Dacă spui că Zeljko Kopic este omul care a făcut posibilă această metamorfoză, de asemenea te lansezi într-un clișeu vehiculat cam de toată lumea fotbalului. Inclusiv de la rivali, care de la milă au trecut prin etapa de nedumerire, apoi la faza de respect. Clișeul are el tot felul de defecte, dar nu exclude adevărul.
În mandatul lui Kopic, care a supraviețuit împreună cu echipa, Dinamo și-a găsit o cale de exprimare proprie. Greșelile comice în apărare au fost înlocuite cu erori de magnitudine redusă, izvorâte tocmai pe un fond de încredere care depășește mijloacele tehnice ale lui Josh Homawoo și Kennedy Boateng.
Edy Gnahore asigură liniștea la mijlocul terenului cu un calm care pare să îi adoarmă și pe adversari, Politic și Selmani au pe rând obiect de activitate golul.
Avem suspans, clar!
Ce mai, zici că ai aterizat în paradis! Unii, mai entuziaști, vorbesc despre titlu. Greu încercați, suporterii care au fost lângă echipă în momente critice continuă să vină în număr mare la meciuri, dar își păstrează cumpătul.
Distanța dintre un loc în play-off și unul în play-out este de câteva puncte. Aflată pe podium cu 36 de puncte, Dinamo are în fața lui Sepsi (locul 7) și a Rapidului (locul 8) doar 6, respectiv 7 puncte. Iar din sezonul regulat mai sunt de disputat 9 etape, adică mai sunt în joc 27 de puncte pentru fiecare formație.
Teoretic, chiar și Farul, campioana penultimei ediții, ar putea aspira la un loc în primele 6 cu cele 24 de puncte strânse până acum. Ne-am dorit suspans, avem suspans!
Elementul de nesiguranță
Așadar, cine garantează că Dinamo va câștiga suficiente puncte pentru a se menține între primele 6 ale campionatului? Avem o întrecere volatilă și e nevoie de doar două-trei meciuri nereușite pentru a fi aruncat pe locurile de play-out.
În creștere la nivelul exprimării, dar vulnerabilă cu adversari de calibru (vezi derby-ul cu FCSB), Dinamo rămâne o echipă de moral, cu un lot subdimensionat, care trăiește mult din energia venită de la suporteri și din chimia calmă cu antrenorul.
Saltul aritmetic este semnificativ față de ediția trecută, când roș-albii strângeau 29 de puncte la final de sezon regulat, adică după 30 de etape.
Doar că acum se adaugă un element de nesiguranță. Kopic ezită să își prelungească contractul scadent în vară, deși i se propune o mărire de la 12.000 de euro lunar la 16.000.
Dan Petrescu are 30.000 de euro pe lună, Gâlcă, 25.000, Sabău, 23.000, Șumudică, 20.000. Cu ai lui 12.000, croatul Kopic este în a doua jumătate a ierarhiei.
Efectele perverse ale succesului
Bine, veți spune, dar asta ar trebui să fie o problemă de rezolvat pentru campionatul viitor. Nu este ceva care presează. La fel cu pretențiile lui Gnahore, care nu pare dispus să continue la Dinamo. Nu în condițiile financiare de care dispune și pe care și le permite clubul.
Vedeți dragilor, dacă se băteau și acum să evite retrogradare, Kopic și Gnahore nu mai pregetau să își reînnoiască angajamentele. Ce căutare sau ce cotă să aibă un antrenor și un jucător care înoată în subsolul campionatului României?
După cum se vede, performanța are și efecte neplăcute (perverse?), nu doar parfum de victorie.
Cât e sentiment și cât e interes?
Din motivele enumerate, o schimbare a perspectivei fie ea nu în viitorul imediat poate destabiliza starea de spirit a echipei și acum. Nu toată lumea are oferte sau vrea să plece. Unui nou venit, ca Alex Pop, bănuiesc că i-ar conveni să continue în formula prezentă.
La fel celor care știu că rămân cred că le-ar plăcea să lucreze pe mai departe cu un antrenor despre care știu ce pretenții are, care îi cunoaște și de care probabil că s-au atașat. Întrebarea este cât s-a atașat Kopic de Dinamo. Cât este sentiment și cât interes material.
Gheața. Nu cea din pahar
Înțeleg că unul din punctele la care pe care insistă croatul este ieșirea din insolvență în timp util, cea care ar garanta că Dinamo ar putea aspira să joace în cupele europene la finalul sezonului următor în cazul unei clasări care să îi permită sportiv acest lucru. E un motiv temeinic adus în negociere sau doar un tertip? Nu știm.
Senzația mea este că Dinamo patinează frumos pe un lac cu gheață subțire ca lotul pe care îl are. Iarna e călduroasă, deci riscurile sunt mari dacă cineva se trezește că vrea să o țină numai în triplu lutz și triplu rittberger.
