Radu Naum Șucu la război

• „N-am cucerit pe nimeni”, așa ne era tămâiată națiunea română în cărțile de istorie.
• Chestia asta ne era vândută ca un mare merit. Oricum era o mare minciună.

N-am cucerit ca alții, dar am bătut și noi cu arma și granița teritorii cu care n-aveam nici o treabă. Rusia, Bulgaria, Ungaria.

În general, însă, am cam stat pe fundul nostru. Nu avem fibră de exploratori, de cuceritori. Stăm aici cu ale noastre, bătaia ruptă din Rai și hoțul neprins care își fură propria căciulă.

Trăiască Miorița și ciobanul ei sinucigaș

În sport, la fel. Patronul celui mai popular club, FCSB, nu recrutează decât din ograda Superligii. Testat și atestat. Patronii români, câți mai sunt, cel mult finanțează academii de prin Africa pentru produsul brut. Suntem doar de uz intern.

De aceea, deși protoromâna a inventat limba latină după cum susține cel mai votat dintre pământeni, în lume se vorbesc engleza, franceza, spaniola, italiana, portugheza, germana, mandarina și nu limba lui Eminescu.

Că și el, drăguțu’, în interstițiile geniului său, tuna și fulgera împotriva liftelor străine. Ce să caute ele aici și noi la ele? Trăiască Miorița și ciobanul ei sinucigaș!

Vestea că Dan Șucu, împreună (sau nu?) cu alții ar prelua Genoa, un club de primă ligă italiană, a căzut ca un OZN pe care nu știm cum să-l desfacem. Ar fi pentru prima oară când s-ar întâmpla așa ceva, ca un român să se extindă dincolo de România, în lumea bună a celui mai prizat sport.

Cum e, dacă e, posibil? Poate pentru că afacerile nu se opresc la frontiere, chestie care în sport nu ne-a intrat în cap, în afară de capul lui Ion Țiriac, dar ăla construia scheme managerial-financiare încă de când noi lingeam cu ochii vitrinele goale ale lui Ceaușescu, deci nu se pune, a furat startul.

Cu Șucu, dacă îi iese, e o premieră. Și se întâmplă pentru că există bani, voință și oportunitate. Ieșirea din provincialism e un proiect de țară la fel de important precum construirea de autostrăzi și „România educată” (da, știu, cea care l-a dat pe Georgescu...).

Noi am lipsit până acum desăvârșit de la festinul estic asupra entităților sportive vestice. Rușii și arabii au excelat, aruncând miliarde. Aici nu există aceste sume. Dar nici nu trebuie atâta bănet. Acolo erau interese globale.

Primul român care ar avea în portofoliu un grup de cluburi

În cele mai multe cazuri, e nevoie doar de investiții istețe. În fotbal și în sport, în general. Unul dintre cele mai bune exemple e Zdenek Bakala, cehul care deține legendara echipă de ciclism Soudal-QuickStep încă din 2010.

Pentru un palmares amețitor și o recunoaștere universală (sigur, nu neapărat în satul nostru de la marginea „imperiului”), bugetul echipei în 2024 e de 25-30 de milioane de euro. Comparabil cu ceea ce se aude că vrea să investească Șucu la Genoa, în jur de 20 de milioane (n.r. ulterior s-au dovedit a fi chiar 45 de milioane!)

Pentru suma asta, mică, minusculă chiar pentru fotbalul mare, dar care ar fi plauzibilă pentru că mulți acționari de la Genoa sunt în jenă financiară, șeful Rapidului ar intra solid în structura unui club nu uriaș, dar important din TOP 5 campionate ale Europei.

Dar ar face ceva și mai important. Ar fi primul român, ca să nu zic primul dintr-o țară fost comunistă, care ar avea în portofoliu un grup de cluburi. Din zona noastră ar mai fi sulfurosul Marinakis, care deține Olympiakos, Nottingham Forrest și Rio Ave. Doar că el are o flotă comercială, nu o fabrică de mobilă. Diferență de gabarit.

Un salt în necunoscut? Poate, dar ăsta e fix felul de a gândi al celor cărora le e frică și să treacă strada. Șucu are ideea asta de a face lucruri pe care nu le-au făcut alții, ceea ce implică riscuri. Rătăcirile Rapidului sunt o dovadă fără recurs.

Să vedem cine o să râdă mai bine la final

Mulți se distrează pe seama lui Șucu după povestea de la finalul campionatului trecut și începutul acestuia. A „reușit” cel mai prost play-off din istorie și a ales cel mai nepotrivit antrenor posibil.

Băieții deștepți își dau coate, chicotesc. Pare un om nimerit întâmplător la o petrecere de șmecheri, toți îi lipesc de spate pești de 1 Aprilie. În țara bancurilor, Șucu e o mană cerească.

Dacă e atât de rătăcit la el acasă, cum crede că va reuși la un nivel mult mai mare? Întrebarea e legitimă. Dar, iarăși, să facem mișto e mai ușor decât să facem.

Sunt convins că se râde zdravăn și de ceea ce se crede a fi o fantezie a unuia care se visează cai verzi pe pereți. Totuși, să așteptăm să vedem cine o să râdă mai bine la final.