Dan Udrea Aerele de vedetă și românii din Diaspora

• Cryuff spunea că „fotbalul e ușor de jucat, el se complică prin apariția adversarului”.
• Cipru nu doar că a invalidat afirmațiile lui Cruyff, dar și-a bătut joc de vorbele fostului imens fotbalist și antrenor. Motiv pentru care, orice analiză strict pe meci e irelevantă. 

În schimb, e foarte relevant și chiar necesar de realizat analize strict individual sau pe o situație anume.

1. Man

E fotbalist bun, chiar foarte bun, însă fițele și aerele de mare vedetă, pe care le arată în multe momente ale jocului, sunt chiar enervante. Să crezi că poți dribla toți adversarii la aceeași fază arată că ești mai preocupat de jocul tău, decât de cel colectiv.

Dacă mai și lovești golănește și dai pase la mișto, cu exteriorul, multe greșite, arată că te crezi deja prea mare. Și nu ești. E tot mai îngâmfat și cred că e momentul să fie readus cu picioarele pe pământ!

2. Stanciu

Arată cum trebuie să arate un fotbalist foarte bun și serios. A jucat toate baloanele în mod corect, n-a dat nici o pasă „a la Man”, adică la mișto, a recuperat, a apărut mereu la finalizare.

N-am văzut încă parametrii fizici ai acestui meci, dar aș paria că el a parcurs cea mai mare distanță. Merită din plin și numărul de pe tricou, dar mai ales banderola de pe braț. Un mare exemplu pentru fotbaliștii tineri din ziua de azi!

3. Publicul

E greu să găsești cuvinte care să formeze frazele cu care să definești cât mai fidel lecția de apartenență, loialitate și iubire pe care românii au predat-o în această seară, la Larnaca.

A fost reconfortant să vezi că România joacă practic acasă, pe un stadion aflat la 3 ore distanță de un zbor cu avionul. Ca și la Euro, probabil că 90-95% dintre fanii „tricolorilor” au purtat un tricou cu echipa națională. E dovada că românii din Diaspora nu mai sunt cei de acum 20-30 de ani. Jos pălăria în fața lor!

4. Răzvan Marin

Pare simplu să dai gol din penalty, dar nu e. Modul în care bate Răzvan Marin e chiar ieșit din comun. N-am văzut în ultimul deceniu pe cineva în fotbalul mondial care să execute mai bine. Peste Kane și Lewandowski!

5. Mircea Lucescu

Mi-a plăcut modul în care s-a comportat pe bancă. Fără să se dea în spectacol la 3-0, cum fac mulți alți antrenori, dar care când sunt conduși, imediat se pun pe scaun și aruncă vina pe jucători. Mi-a plăcut la Lucescu și modul în care a părut să-l certe pe Drăguș, pardon, să-i spună ce a făcut greșit.

Dar cel mai mult mi-a plăcut ce a făcut la final. Când a fost preocupat să-l caute pe bancă pe Mitriță, să dea mâna cu el și să-l încurajeze, mai ales că el nu jucase deloc. Nimeni nu știe mai bine decât Il Luce cum se câștigă un fotbalist!

6. Cipru… și noi

Comedie de echipă e Cipru. În Liga 1 nu cred că ar bate pe nimeni în 39 de etape și ar retrograda fără emoții. UEFA chiar a fost inspirată când a stabilit ierarhii în Liga Națiunilor.

Am fost atât de des foarte slabi printre cei buni, încât acum, când suntem buni printre cei deosebit de slabi, simțim o senzație plăcută. Dar, oare, acest lucru înseamnă că suntem buni sau doar că ne amăgim?