Publicat:
29.04.2026, ora 14:25
Actualizat: 29.04.2026, ora 14:34
- Care sunt cele mai frecvente accidentări pentru sportivii amatori și cum pot fi ele evitate.
- Discuție la obiect cu dr. Mihai Hurmuz, medic primar Ortopedie-Traumatologie la Spitalul Regina Maria din Timișoara
- #SănătosAcasă este un proiect de interviuri video scurte, realizat de GOLAZO.ro în parteneriat cu Rețeaua Regina Maria, care își propune să informeze bărbații activi – în special fanii sportului – despre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se confruntă și despre cum pot fi prevenite sau tratate corect.
- Jurnalista Adriana Nedelea va sta față în față cu medici de top pentru a demonta mituri, a explica simptome ignorate prea des de bărbați și a oferi soluții concrete, de la prevenție inteligentă până la tratament personalizat.
Cum prevenim traumatismele sportive? Ce tip de mișcare să aleg dacă n-am mai făcut sport până acum? Cât de eficient e doar mersul pe jos după 40 de ani?
Pentru răspunsuri de încredere, jurnalista Adriana Nedelea a stat de vorbă cu dr. Mihai Hurmuz, medic primar Ortopedie-Traumatologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente traumatisme sportive?
Având în vedere că fotbalul este marea pasiune națională, desigur că avem extrem de multe traumatisme la nivelul genunchilor, leziuni ale ligamentelor, leziuni meniscale. Dar și alte sporturi pot genera traumatisme și leziuni. Tenisul, baschetul, voleiul. În general, sporturile care implică multă mișcare, multă pivotare. Sporturi de echipă în care entuziasmul celor din teren poate să genereze contuzii, accidentări.
Deci care e cel mai periculos sport pentru amatori?
Aș zice, categoric, fotbalul. Fotbalul acela de duminică, atunci când n-am făcut nimic și rupem terenul în două. De multe ori vrem să compensăm tot ce n-am realizat peste săptămână sau peste lună. În literatura noastră a apărut un termen de „weekend warrior”. Adică nu facem nimic și dintr-o dată mutăm munții și implicit apar accidentări.
Sunt diferențe între sportivii amatori și cei profesioniști apropo de accidentări?
Sigur că sunt. În general, profesioniștii beneficiază de un antrenament corect, de o recuperare corectă, de o alimentație corectă. Și traumatismele lor nu se întâmplă la fel de frecvent ca la amatori. Pentru că la amatori, cum spuneam mai devreme, nu suntem pregătiți, intrăm direct pe teren, nu facem încălzire, vrem să dăm golul vieții noastre sau să facem mișcarea cea mai puternică după ce am stat o perioadă foarte lungă de timp … Și atunci apar accidentări.
Și ajungem la echipament. Echipamentul e foarte important, să fie potrivit tipului de mișcare pe care alegi să o faci.
Categoric. Degeaba vrem să pictăm frumos cu o pensulă uzată. E același lucru în sport. Trebuie să fim adaptați suprafețelor, trebuie să fim adaptați sportului, trebuie să fim echipați corect. În cazul schiului, echipamentul să fie reglat conform pregătirii și a greutății.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii înainte de a se apuca de mișcare?
În general, că nu sunt constanți și că nu se corelează de foarte multe ori nivelul lor de pregătire cu așteptările. Aceste sporturi de echipă, în care entuziasmul tuturor să demonstreze că sunt foarte buni sau sunt la 40 de ani ca la 20 de ani, produc contacte, produc leziuni și noi avem de lucru.
Dați-ne detalii. Cum adică la 40 de ani nu mai ești ca la 20 de ani? Ce schimbări se întâmplă?
Dacă 20 de ani n-am făcut nimic sau 5 de ani n-am făcut nimic și intrăm pe teren ca în liceu și dorim să fim mari golgeteri, vom avea de suferit. Dacă suntem constanți în ce facem și ne pregătim nu zilnic, hai la două-trei zile, să facem sport, să facem antrenament constant, vom avea și rezultate adecvate.
Ce înseamnă antrenament constant?
Eu dacă mă duc mâine la maraton, probabil că la kilometrul 20 o să pic leșinat. Alerg și fac sport, dar îmi cunosc bine limitele. Dacă voi continua să mă antrenez mai mult, voi putea duce un maraton. (...) Dacă suntem perseverenți și dacă încercăm în fiecare zi să facem mai mult decât am făcut … rezultatele vor veni.
Încălzirea spuneați că e foarte importantă. Ce înseamnă o încălzire bună, potrivită tipului de mișcare pe care îl alegi?
Încălzirea tuturor grupelor musculare, încălzirea tuturor articulațiilor mari - umeri, coate, mâini, șolduri, genunchi, glezne - care să ne pună sângele în mișcare, să dezmorțească articulațiile. Abia după asta putem să ne apucăm de sport. Nu facem o alergare de intensitate mare din prima. După care stretching-ul, repausul după sport este extrem de important.
Cum prevenim accidentările sportive?
Un echipament corect, un nivel adecvat de pregătire și cred că alimentație, odihnă … Cam asta ar fi topul meu.
Să ne gândim și la persoanele care sunt sedentare. N-au făcut sport până acum, cel puțin nu sport constant, regulat, și se gândesc să se apuce de acum. Poate au peste 40-45 de ani. Ce le recomandați? Ce să aleagă? Cum să se apuce?
Depinde foarte mult și de greutate. Pentru că o persoană obeză din start va avea o încărcare mai mare articulară, presiunile vor fi mai mari. În țările nordice și vestice este foarte la modă nordic walking-ul, acel mers alert, chiar și susținut de bețe, care pune în mișcare toate grupele musculare. Este un sport care cardio este la modă, ne crește pulsul și nu este cu încărcare foarte mare, riscul de accidentare este destul de mic. Pe măsură ce ajungem să ne mai antrenăm, să ne dezvoltăm capacitatea de a face efort, se poate trece la alergare ușoară, pe suprafețe moi, nu pe betoane, pe tartan, pe pământ.
De câte ori să fac sport pe săptămână? De 3-4 ori e suficient?
Preferabil zilnic. Acum, în ritmul de viață al fiecăruia, cum ne găsim timp … Dar chiar și 10-15 minute pe zi pot să aducă rezultate foarte bune într-un timp relativ scurt.
Haideți să ne gândim și la greșelile în recuperare după traumatismele sportive. Ce este important să nu faci?
Să nu te grăbești! Să dai timp corpului să se vindece, să fie ghidată recuperarea de un specialist. Colaborarea noastră cu departamentele de recuperare de fizio-kinetoterapie este extrem de importantă. Oricât de bine ne-am face noi treaba, lucrurile nu pot funcționa corect și să obținem rezultatele optime dacă nu există colaborare interdisciplinară și, de asemenea, dacă pacientul nu este dispus să treacă prin procesul de recuperare.
Dați-ne câteva indicii: care sunt semnele că o simplă durere poate să însemne ceva grav și ar fi bine să mergem la medic.
Apropo de asta, e celebru bancul … În Franța, dacă te doare capul te duci la neurolog. În Anglia, dacă te doare stomacul te duci la gastroenterolog. În România, dacă te doare genunchiul se schimbă vremea.
E valabilă vorba asta? Continuă să fie valabilă?
Da, de foarte multe ori ignorăm problemele … O durere care persistă o săptămână, două, care nu scade din intensitate, care ne limitează mișcarea, care nu cedează la tratamente uzuale de tipul antiinflamatoarelor sau repaus, trebuie să ne dea de gândit că avem nevoie de o părere specializată.
Mersul pe jos este eficient, sigur, dar nu mersul de la mașină la casă. Un mers adecvat, într-un ritm susținut, care să ne ducă pulsul spre 130-140 și facem o jumătate de oră - o oră, 5-6 km, sigur că ajută dr. Mihai Hurmuz, medic primar Ortopedie-Traumatologie la Spitalul Regina Maria din Timișoara
Dați-ne recomandări, domnule doctor, pentru o sănătate musculo-scheletală așa cum îmi imaginez că își dorește toată lumea. Recomandări în privința alimentației, în privința reducerii stresului, în privința somnului, în privința mișcării. Aș începe cu alimentația.
E nevoie de o alimentație corectă. Este o tendință mondială și noi ne aliniem de a vedea tot mai multe cazuri de obezitate. Ritmul alert ne face să mâncăm haotic, să nu mâncăm regulat, să mâncăm mâncare rapidă. Aceste elemente nu sunt de multe ori ideale pentru funcția musculoscheletală. Dacă combinăm proteine, dacă mâncăm ponderat, dacă mâncăm diversificat, șansele de a avea rezultate bune, din punct de vedere musculoscheletal, sunt foarte mari.
Somnul are și un rol important când vine vorba de accidentări?
Categoric. Un corp obosit va fi predispus la leziuni. Dacă ne dorim să mergem la sală în 1 ianuarie după o noapte de revelion pe cinste, există riscul să ne producem accidentări.
Reducerea stresului, de asemenea, e importantă.
Da, și mai mult, sportul ne poate ajuta în acest sens. De multe ori, alergarea … Sunt foarte mulți sportivi, foarte multe persoane care se duc să alerge ca să-și golească mintea. Deci poate fi o soluție să ne eliberăm de stres prin sport.
Cum răspundem trendului despre care vorbeați la început? „Slăbești cu mine 20-30 kg rapid într-o lună de zile”. Sau „capeți această musculatură într-o lună jumate”.
Eu nu sunt de acord” Orice schimbare spectaculoasă peste noapte are consecințe. Ne va da peste cap metabolic, de foarte multe ori este un efect de yo-yo: pierdem 20 kg în două săptămâni și într-o lună vom pune înapoi 30 kg. Pentru că nu este construit corect acest principiu și e foarte greu de susținut după aceea. Ne spune cineva „în două săptămâni scapi de 20 kg”, dar nu ne spune ce facem după, cum ne menținem. De obicei sunt diete drastice, diete care sunt greu de urmat pe termen lung. Și din punctul meu de vedere ar fi mai corect de început cu niște pași mici și constanți.
