- FC Arkadag, echipa de fotbal care a încheiat două sezoane fără înfrângere în liga turkmenă, are un susținător de seamă: pe fostul președinte Gurbanguli Berdîmuhamedov, care încă mai conduce țara, din spatele fiului său, scriu The Economist, The Guardian și Al Jazeera.
- 61 de victorii consecutive a obținut FC Arkadag în cele două sezoane de la înființare.
- Guinness World Records nu a omologat recordul, deoarece nu are încredere în corectitudinea ligii de fotbal turkmene.
- Există unele nemulțumiri, dar ele contează mai puțin, în țara condusă cu mână de fier de dinastia Berdîmuhamedov.
Puțină lume a auzit probabil de FC Arkadag, deși campioana Turkmenistanului este o echipă redutabilă, ba chiar invincibilă pe plan intern, revendicând cea mai lungă serie de meciuri câștigate din întreaga istorie a fotbalului.
Înființată în 2023, FC Arkadag a câștigat toate partidele în primele două sezoane interne, încheind 2024 cu o serie nebună de 61 de victorii consecutive și o singură înfrângere în fața Al-Arabi din Kuweit, într-un meci internațional.
Și totuși, observă The Economist, Guinness World Records, care monitorizează aceste realizări, a refuzat recunoașterea cuvenită echipei turkmene, acordând în schimb onoarea echipei Al-Hilal din Arabia Saudită, care are abia 34 de victorii consecutive.
Se pare că suspiciunile legate de corectitudinea ligii turkmene de fotbal au făcut ca triumful în serie al FC Arkadag să fie greu spre imposibil de verificat.
Faptul că istoria foarte scurtă a FC Arkadag este strâns legată de dinastia dictatorială Berdîmuhamedov, care conduce cu o mână de fier statul caspic, ar putea oferi motive de neîncredere.
Istoria neromanțată a FC Arkadag
Povestea echipei a început cu Gurbanguli Berdîmuhamedov, președintele Turkmenistanului din 2006 până în 2022, gratulat cu apelativul „Arkadag”, care înseamnă „erou protector”.
Berdîmuhamedov este un om de acțiune, pasionat de cursele de mașini și de cai, simbolul național al Turkmenistanului - o țară unde, aparent, industria calului chiar este o realitate.
Unul dintre proiectele sale preferate înainte de a preda frâiele puterii fiului său, Serdar (mai degrabă de fațadă, deoarece mulți observatori cred că tatăl încă trage sforile, scrie The Guardian), a fost înființarea unui nou oraș în sudul țării, un „oraș inteligent” care a costat peste 5 miliarde de dolari.
Poate surprinzător pentru unii, orașul se numește chiar Arkadag.
Orașul se mândrește cu o statuie înaltă de 40 de metri a lui Berdîmuhamedov și o stradă principală numită Akhan, după numele calului său preferat.
Cu o populație de peste 70.000 de locuitori, orașul avea nevoie de o echipă de fotbal, astfel că, înainte de sezonul 2023, cei mai buni jucători din țară s-au alăturat clubului nou înființat.
Fotbaliști ai echipei naționale, precum Arslanmirat Amanow și Altimirat Annadurdiew, au îmbrăcat tricourile create de Berdîmuhamedov, care, având în vedere obsesia sa ecvestră, au drept logo un cal alb.
Perioada de transferuri din campionat, a scris The Guardian, a fost prelungită pentru a facilita acest aflux de jucători.
Apoi, FC Arkadag s-a apucat să câștige.
Toată lumea îl iubește pe Berdîmuhamedov
În ciuda neîncrederii celor de la Guinness World Records, regimul Berdîmuhamedov se bucură de aprecierea liderilor din Asia și Europa, care încearcă să cultive relații cât mai calde.
Motivul: Turkmenistanul deține a patra (sau a cincea, după unele statistici) cea mai mare rezervă de gaze naturale la nivel mondial, iar locația sa strategică facilitează exporturile de energie către piețe importante, inclusiv China, Rusia și Iran.
Aproximativ jumătate din exporturile de gaze ale Turkmenistanului (care au totalizat aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022) se îndreaptă în prezent către China, potrivit Emerging Europe.
Europa, inclusiv România, caută de multă vreme o cale de acces la rezervele turkmene de gaze, iar fostul președinte român Traian Băsescu s-a întâlnit de trei ori cu Gurbanguli Berdîmuhamedov, de două ori chiar la Așgabat, capitala statului caspic.
Lucrurile nu s-au concretizat deocamdată așa cum și-au dorit europenii, care ar vrea o alternativă mai sigură la gazul rusesc.
Anul trecut, oficialii din Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia și România au anunțat că intenționează să semneze un acord interguvernamental cvadrilateral pentru a stabili o rută internațională de transport de la Marea Caspică la Marea Neagră.
Lucrurile merg încet însă.
Statul represiv turkmen
În spatele acestei imagini de furnizor onorabil de gaze naturale, lucrurile sunt complicate.
Berdîmuhamedov cel mare este urmașul lui Saparmurat Niazov, fostul lider, cunoscut pentru cultul personalității.
Mai exact, Berdîmuhamedov este fostul dentist al lui Niazov, instalat la putere după moartea acestuia, în 2006, cu sprijinul structurilor de securitate.
Turkmenistanul, spun organizațiile internaționale, este un stat autoritar represiv în care drepturile politice și libertățile civile sunt aproape inexistente.
Alegerile sunt strict controlate, asigurând victorii aproape unanime pentru președinte și susținătorii săi.
Turkmenistan a devenit de altfel prima țară central-asiatică cu un sistem dinastic la putere, după ce fiul lui Gurbanguli Berdîmuhamedov, Serdar, „a câștigat” alegerile din 2022.
Economia este dominată de stat, corupția este sistemică, grupurile religioase sunt persecutate, iar disidența politică nu este tolerată.
Criticii sunt aspru pedepsiți, numeroși oameni au dispărut, după arestările și procesele complet opace prin care au fost condamnați, în închisorile turkmene unde condițiile sunt dure.
În trecutul recent, organizațiile umanitare au acuzat guvernul că a torturat critici și opozanți.
O farsă
Oficial, economia o duce bine, cu o creștere sustenabilă - la fel și oamenii.
Relatările din interior, oferite de expatriați și de organizațiile neguvernamentale, sugerează că situația economică reală e mai puțin roză.
Probleme precum sărăcia generalizată, șomajul și penuria de alimente sunt adesea minimalizate sau omise în comunicările guvernamentale.
Sectorul bumbacului, un alt export cheie, se bazează cel puțin parțial pe munca forțată.
Cotton Campaign, care monitorizează sectorul bumbacului, afirmă că guvernul menține un control complet asupra sistemului de producție a bumbacului, care se bazează pe constrângerea și exploatarea a zeci de mii de agricultori chiriași, angajați din sectorul public și alții pentru a produce și recolta bumbac în beneficiul elitelor corupte, scrie Emerging Europe.
În Așgabat, capitala aflată în plin deșert, marea majoritate a oamenilor locuiesc la periferie, în vreme ce în centru găsești monumente uriașe și clădiri din marmură de un alb orbitor în care nu pare să stea nimeni.
La fel ca în cazul alegerilor, comunicatelor guvernului despre bunăstarea economică sau echității ligii turkmene de fotbal, Așgabat pare că joacă vizitatorilor o farsă.
Există nemulțumiri, dar contează mai puțin
Potrivit surselor Al Jazeera, au existat nemulțumiri din partea fanilor altor cluburi cu privire la faptul că perioada de transferuri a fost prelungită pentru ca Arkadag să poată efectua toate recrutările dorite în debut.
Au tot existat nemulțumiri și cu privire la deciziile arbitrilor, care ar fi asigurat în unele cazuri victoriile echipei.
În plus, este greu de spus cu adevărat cât entuziasm există în noul oraș pentru noua echipă.
Stadionul Arkadag, cu o capacitate de 10.000 de locuri, este plin în zilele de meci, dar unii spun că spectatorii sunt cel mai probabil aduși în grupuri.
Specialiștii avertizează de asemenea că dominația artificială a echipei va duce la o scădere a calității ligii de fotbal.
Însă Turkmenistanul, amintește The Guardian, nu este tocmai cel mai bun loc pentru a critica proiectele liderului suprem.
Deocamdată, FC Arkadag merge mai departe și se pregătește să joace în martie în sferturile AFC Challenge League, competiția continentală asiatică dedicată cluburilor de rangul trei.