Publicat:
15.08.2026, ora 15:58
Actualizat: 15.08.2026, ora 16:47
- GOLAZO.ro a urmărit de la câțiva metri un meci trăit de Ionuț Chirilă pe marginea terenului.
- Antrenorul lui CS Dinamo n-a rezistat nici zece minute pe banca de rezerve în partida pierdută cu Metalul Buzău, pe stadionul din Colentina.
Ionuț Chirilă a aplaudat, a încurajat, a explicat, a certat, a amenințat cu schimbările și, când nimic nu mai funcționa, a rămas pentru câteva secunde fără reacție.
În final, n-a fost suficient. Mult prea tânăra echipă a lui Dinamo a cedat în fața unui adversar mai matur și mai bine legat.
Cu ghiulul, medalionul și o cafea înainte de meci
Ionuț Chirilă nu e un personaj pe care să-l pierzi ușor din cadru. Aproape că te topeai doar uitându-te la el cum stă în căldură, tot în negru: tricou, pantaloni scurți și pantofi sport. Ochelarii de soare cu lentile închise la culoare, ceasul la mână, nelipsitul ghiul masiv și lanțurile cu medalioane la gât completează imaginea deja caracteristică.
Un look care, pus lângă atitudinea permanent preocupată și mersul apăsat de-a lungul marginii terenului, îl face să semene mai degrabă cu un personaj dintr-un film cu mafioți italieni ieșit pentru 90 de minute la fotbal decât cu antrenorul unei echipe construite în câteva săptămâni.
Cu aproximativ 25 de minute înaintea startului, însă, preocuparea era mult mai banală. Adresată direct ofițerului de presă:
„Jonny, avem o cafea, ceva? Pe cine să întrebăm?”
Până să înceapă meciul, Chirilă a stat de vorbă și cu două dintre figurile importante din istoria dinamovistă, Ionuț Lupescu și Ionel Dănciulescu. â
Apoi și-a mai verificat telefonul în drumul către bancă. Când s-a așezat, un apel urgent l-a mai ținut câteva momente ocupat.
Minutele 1-7: liniștea a ținut foarte puțin
Fluierul de start l-a găsit pe Chirilă așezat. Aproape surprinzător de calm.
Primele indicații au venit fără gesturi largi, către Sebe, Oncescu și Ciocan:
„Hai la primit!”
„Mingea aproape de picior!”
A rezistat așa până în minutul 7.
Două faze fixe ale Metalului l-au făcut să se ridice pentru prima dată: „Hai, Rus! Intră în joc!”
A fost, practic, finalul relației sale cu banca de rezerve. Din acel moment, Chirilă a rămas în picioare, permanent cu un pas înaintea zonei tehnice. Mâinile în șold, privirea ascunsă în spatele ochelarilor și ochii după fiecare mișcare a jucătorilor săi.
Minutul 15: primele felicitări, prima explozie
În minutul 15, antrenorul lui Dinamo încă alternează încurajările cu indicațiile. Își felicită câțiva jucători, apoi revine cu mâinile în șold.
Numai că o eroare care îl pune pe contraatac pe Geani Crețu schimbă instantaneu tonul: „Sebe! Bă Sebe! Te dau afară!”
Prima izbucnire serioasă.
Până în minutul 21, Metalul începe să controleze tot mai clar partida, iar Chirilă devine din ce în ce mai iritat. Vorbește aproape la fiecare fază și încearcă să-și împingă puștii câțiva metri mai sus.
Minutul 22: „Ce am discutat înainte?”
Pauza de hidratare vine ca un time-out necesar.
Chirilă se poziționează în fața băncii și încearcă să comprime în câteva zeci de secunde toate reglajele pe care nu le putea face din mers:
„Sebe, arată-te la pasă!”
„Tu ia-ți zona liberă!”
„Ifrim, vino la primit! Redublare, reprimire, ce am discutat înainte!”
Minutul 30: Dinamo nu poate ieși
Problema devine însă evidentă. CS Dinamo reușește cu greu să treacă de mijlocul terenului cu mingea la picior.
Apare o situație bună, însă este irosită.
„Hai, Luca! Hai mai repede!”, strigă Chirilă către Tincău.
Urmează alte erori și alte indicații, din ce în ce mai apăsate:
„Ce-i asta, bă băiatule, ce-i asta?”
„Rus, dacă nu ieși la joc, te schimb!”
„Luca, caută zona liberă!”.
Minutul 42: „Trageți de voi!”
Trec aproape 45 de minute fără ca Dinamo să-și creeze o ocazie importantă.
În minutul 42, antrenorul încă încearcă să scoată energie dintr-o echipă tot mai împinsă spre propria poartă:
„Haideți mai mult la primit! Trageți de voi! Haide, haide! Și, și! Hai la sacrificiu, Ciocan!”
Trei minute mai târziu vine lovitura.
Minutul 45: Metalul marchează.
Chirilă ridică ambele mâini. Își ceartă doi jucători, încercând să le explice imediat unde s-a rupt faza. Mingea este repusă în joc, dar arbitrul fluieră aproape instantaneu pauza.
Antrenorul nu mai spune nimic. Pleacă spre vestiare cu capul plin de calcule. De idei. Preocupat să regleze ceva.
Minutul 54: alt Chirilă
După pauză, tonul se schimbă.
În minutul 54, e tot în picioare și tot cu acel pas în fața băncii, dar pare mai reținut. Dinamo este din nou masată în propriul careu, iar indicațiile devin scurte:
„Pasați, pasați!”
„Stați aproape!”
„Hai, copii, hai!”
Poate cel mai important cuvânt e ultimul: copii. Pentru că asta are, în mare măsură, Chirilă pe teren.
Minutul 60: încă doi puști
În minutul 60, schimbă din nou și trimite alți doi tineri pe teren.
Nici nu apucă bine să intre și începe repoziționarea lor:
„Tache, stânga! Balcă, dreapta!”
Apoi, pentru Balcă:
„Joc de intercepție acolo, nu stai pe lângă el!”
Patru minute mai târziu, Dinamo este surprinsă din nou.
„Trebuia să știi de 10 secunde că va juca acolo!”
Pentru Chirilă fotbalul de pe margine pare o succesiune continuă de anticipări. Vrea ca jucătorii să vadă faza înainte ca ea să se întâmple. Numai că experiența nu poate fi grăbită prin strigăte.
Minutul 73: în sfârșit, ocazia!
Dinamo are în minutul 73 una dintre marile șanse ale partidei.
Tache primește într-o poziție excelentă în careul advers, dar lovește prost mingea.
Pentru prima dată, Chirilă pare golit de reacție. Nu mai ridică mâinile, nu mai strigă imediat. Rămâne pur și simplu pe margine. Doar câteva secunde.
Apoi repornește motorul:
„Hai, copii! Se poate! Excelent!”
George Gogescu este faultat la mijlocul terenului și rămâne jos.
Nu pentru mult timp, dacă depinde de antrenor: „Hai, Goge, sus! Că n-avem timp de văicăreli!”
Minutul 77: cea mai mare explozie
Patru minute mai târziu, Ciocan primește într-o fază promițătoare. Dinamo are oameni stânga și dreapta, și superioritate, dar jucătorul încearcă un șut de la mare distanță.
Pentru Chirilă, e prea mult. „Bă, ce faci, bă, aici? Băăă, ce faci aici? Îți bați joc de ăștia, cretinule?”
E cea mai violentă reacție verbală a după-amiezii.
90 de minute în picioare, fără rezultat
Așa se consumă după-amiaza lui Ionuț Chirilă în Colentina.
Cu mâinile în șold. Cu brațele ridicate. Cu aplauze. Cu reproșuri. Cu amenințări cu schimbarea. Cu indicații tactice strigate până când probabil le-au învățat și spectatorii.
Metalul Buzău câștigă, iar proiectul foarte tânăr al lui CS Dinamo mai primește o lecție.
Chirilă: „Această echipă va avea peste șase luni filosofia de joc câștigătoare”
La final, tehnicianul și-a apărat jucătorii și a pus înfrângerea în primul rând pe seama diferenței de experiență:
„Din păcate, multă lipsă de experiență. Din păcate, mi-a greșit la gol un jucător cu state în Liga 1, Rus, dar se mai întâmplă asta. Jucătorii maturi, 2-3 câți avem, trebuie să-i susțină pe acești copii, nu copiii să-i susțină pe ei.
Pentru mine e important că au jucat de la egal la egal cu o echipă bună. Noi suntem construiți de la zero în 30 de zile, ei sunt construiți în 3-4 ani, cu o forță colectivă net superioară. Un joc bun făcut de copiii mei”.
Și discursul lui Chirilă rămâne fidel proiectului pe care încearcă să-l construiască la CS Dinamo:
„Facem o bună propagandă fotbalului, nu ne dezicem de acești tineri indiferent de ce se întâmplă. Copiii ăștia sunt susținuți de Lupescu, Mateuț, Dănciulescu. Oamenii ăștia au făcut lucruri formidabile, au chemat lumea la stadion.
Această echipă va avea peste șase luni creionată filosofia de joc câștigătoare. Va cristaliza, va învăța jocul, iar într-un an va fi puternică. Copiii ăștia vor fi obiectul unor transferuri profitabile. Ei trebuie să fie un nou Dănciulescu, Lupescu, Răducioiu”.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
