- TAS a făcut publică motivarea completă a deciziei prin care a respins apelul jucătoarei române Irina Fetecău (29 de ani), precum și contra-apelul depus de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisul (ITIA).
- Decizia menține sancțiunea de 10 luni de ineligibilitate aplicată pentru încălcarea regulilor anti-doping.
Irina Fetecău a fost suspendată de ITIA pentru perioada 25 aprilie 2025 - 24 februarie 2026, după ce testele au depistat în organismul său substanța 4-Methylpentan-2-amine, un stimulent inclus pe lista substanțelor interzise a Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA).
Irina Fetecău a pierdut apelul la TAS
Irina Fetecău a fost testată pozitiv în luna aprilie a anului 2024, atunci când se afla la un turneu în Brazilia. Părțile nu au contestat existența încălcării regulilor anti-doping.
Singura chestiune aflată în litigiu în fața TAS a fost durata sancțiunii:
- Fetecău a solicitat reducerea suspendării de la 10 luni la șase luni, pe motiv că nu a avut nicio culpă sau neglijență semnificativă. Ea a invocat cazurile recente Simona Halep, Jannik Sinner și Iga Swiatek.
- ITIA a cerut majorarea sancțiunii la 12 luni.
În schimb, atât jucătoarea, cât și ITIA au fost de acord că:
- proba pozitivă a fost cauzată de un produs contaminat. Irina Fetecău a precizat că în ziua controlului antidoping a consumat două lingurințe de „Yeti Juice”, un supliment pre-workout.
- substanța depistată (4-Methylpentan-2-amine) este o Substanță Specificată, interzisă doar în competiție;
- încălcarea nu a fost intenționată;
- sportiva se încadrează în conceptul de „fără vinovăție sau neglijență semnificativă”.
Ce au susținut avocații Irinei Fetecău la TAS
Avocații Irinei Fetecău au susținut la TAS că niciunul dintre ingredientele enumerate pe eticheta suplimentului „Yeti Juice” nu figurează pe Lista Substanțelor Interzise a WADA.
Ei au mai precizat că substanțele indicate de ITIA ca fiind potențial periculoase, inclusiv Juglans regia și Hordenine, sunt de origine vegetală, iar sportiva fusese informată de echipa sa medicală că „Yeti Juice” era sigur pentru consum.
Apărătorii jucătoarei au mai explicat că Irina Fetecău a consumat suplimentul „Yeti Juice” pentru a-și crește energia, folosindu-l ca alternativă la cafea, pe care nu o tolera bine.
Trimitere la suplimentele produse și vândute de Rafael Nadal
Avocații Irinei Fetecău au subliniat că nu se poate reproșa jucătoarei faptul că Yeti Juice nu deține o certificare antidoping oficială, precum Informed Sport.
Ei au arătat că multe alte suplimente nutritive, inclusiv produse recomandate pentru tenis, nu sunt certificate, citând ca exemplu suplimentele produse și vândute de fostul jucător Rafael Nadal în colaborare cu Cantabria Labs.
Apărătorii jucătoarei au mai precizat că Irina Fetecău a cumpărat „Yeti Juice” de la o sursă de încredere, cu magazine fizice și online în România și spații de depozitare aprobate de Guvernul României, iar suplimentul a fost fabricat în Regatul Unit, neavând astfel o proveniență îndoielnică.
Irina Fetecău a acuzat probleme cardiologice, după ce a luat suplimentul contanimat
Avocații Irinei Fetecău au mai menționat: ”Pe 15 mai 2024, înainte de a primi notificarea din partea ITIA, jucătoarea a consultat un cardiolog din cauza palpitațiilor, simptome care, după analiză, s-ar fi putut datora substanței interzise din suplimentul «Yeti Juice».
Așa cum este bine cunoscut, această substanță este periculoasă și poate crește riscul apariției unor efecte adverse grave, precum ritm cardiac accelerat, hipertensiune arterială sau un risc mai mare de infarct ori accident vascular cerebral.
Jucătoarea nu și-ar fi pus niciodată în mod intenționat sănătatea în pericol pentru a-și îmbunătăți performanța sportivă”.
Exemplul Cosmin Matei
Avocații au cerut reducerea suspendării de la 10 luni la 6 luni, subliniind că jucătoarea nu a dat dovadă de culpă semnificativă.
În apărarea sa, echipa legală a comparat cazul româncei cu alte situații recente: Simona Halep a primit 9 luni, Jannik Sinner 3 luni, iar Iga Swiatek doar 1 lună, toate cazurile implicând substanțe interzise în orice moment, în timp ce Fetecău a fost depistată cu o substanță interzisă doar în competiție.
De asemenea, cazul fotbalistului Cosmin Matei a fost invocat: acesta a fost testat pozitiv pentru 2-amino-5-metilhexan folosind același produs „Yeti Juice” și a primit doar mustrare, fără suspendare.
Avocații au explicat că, la fel ca în cazul lui Matei, jucătoarea nu se putea proteja complet împotriva contaminării: testarea fiecărui supliment sau medicament într-un laborator pentru a exclude orice risc nu este realistă, având în vedere costurile și numărul foarte mare de substanțe interzise, peste 500.
Ce a contat în favoarea Irinei Fetecău
TAS a confirmat integral evaluarea tribunalului independent și a subliniat mai multe elemente favorabile jucătoarei.
Conform motivării, Irina Fetecău a consultat un medic sportiv cu experiență în anti-doping, a verificat ingredientele suplimentului și a efectuat căutări online, a controlat proveniența produsului (România/Regatul Unit) și l-a declarat în formularul de control anti-doping.
În plus, tribunalul de la Lausanne menționează că folosind anterior același produs, Fetecău testase negativ.
TAS precizează că nu este vorba despre un sportiv care a încercat să trișeze sau să ascundă consumul suplimentului.
Ce a cântărit împotriva jucătoarei
Totuși, motivarea TAS explică de ce sancțiunea nu a putut fi redusă sub 10 luni. Judecătorii notează că „Yeti Juice” este un pre-workout cu efect stimulant, catalogat cu risc ridicat inerent.
Potrivit TAS, suplimentul nu era certificat de niciun program recunoscut de testare anti-doping, iar marketingul său sugera că nu este destinat sportivilor de performanță.
De asemenea, TAS subliniază că, deși jucătoarea a depus eforturi dincolo de minimul cerut de regulament, acestea nu au fost suficiente în raport cu riscul obiectiv al suplimentului ales.
Motivarea mai amintește că jucătoarea, ca sportiv cu experiență și educație anti-doping, „trebuia să dea dovadă de un nivel sporit de prudență” și că „existau alternative certificate, folosite ulterior, dar nu înainte de incident”.
De ce comparațiile cu Halep, Swiatek și Sinner nu au fost luate în considerare
Un punct central al apelului au reprezentat cazurile recente ale unor sportivi celebri. TAS a respins însă ferm această abordare, precizând că:
- Cazul Swiatek a implicat un medicament, nu un supliment, iar standardul de diligență este diferit;
- Cazul Sinner a fost soluționat printr-un acord, fără analiza fondului de către TAS;
- în cazul Halep, produsul consumat (colagen) prezenta un risc mai scăzut decât un stimulemt pre-workout (înainte de antrenament). Cu toate acestea, jucătoarea (n.r. Irina Fetecău) a demonstrat un grad mai mare de diligență decât Halep, având în vedere circumstanțele sale specifice.
TAS a subliniat că „fiecare caz depinde profund de circumstanțele sale concrete, iar comparațiile cu alte situații au valoare limitată”.
În cele din urmă, TAS a stabilit că suspendarea de 10 luni este justă, proporțională și adecvată.