- Justin Ștefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a vorbit despre problemele Arenei Naționale, după ședința convocată de Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei.
La evenimentul în cadrul căruia s-a discutat despre cum poate fi administrat cel mai mare stadion al țării au participat și reprezentanți LPF, însă Justin Ștefan nu a fost prezent.
Justin Ștefan, despre Arena Națională: „E foarte greu să aduci stadionul în zona de profit”
„Din păcate, eu nu am putut fi prezent. Este începutul unei discuții mai largi, din ce am înțeles și eu. Este vorba și despre o voință politică din partea tuturor. Rămâne de văzut care va fi cea mai bună soluție, cred că o să mai fie o întâlnire în perioada următoare.
Există mai multe scenarii de lucru. Poate fi înființată o entitate, co-acționar primăria și acea entitate să facă managementul arenei. Mai există soluția unei concesiuni și o firmă să preia Arena pe mai mulți ani și mai este varianta unui parteneriat între PMB și FRF.
Nu cred că este cineva din zona fotbalului interesat, pentru că este foarte greu să aduci stadionul în zona de profit.
Sunt pierderi de vreo 4 milioane de euro anual. Stadionul nu poate produce venituri 7 zile din 7, ceea ce ar trebui să se întâmple pentru a fi eficient”, a declarat Ștefan, citat de digisport.ro.
Soluție pentru Arena Națională: „Să se construiască spații adiacente”
Ștefan consideră că stadionul a fost proiectat greșit încă de la început și a oferit o posibilă soluție pentru ca Arena Națională să devină profitabilă.
„A fost o eroare încă de la momentul construirii. El trebuia gândit ca un mall, cu spații comerciale, cu săli de conferință, cu hotel.
Azi, discutăm despre o greutate pe umerii primăriei, dar care nu ar fi trebuit să fie. Nu sunt vinovați cei care s-au perindat pe acolo. Stadionul s-a proiectat greșit. Pierderile au apărut de când s-a construit.
Numărul de evenimente este limitat, nu le poți face în fiecare zi. Plus că, din punctul meu de vedere, stadionul este supradimensionat.
În afara unor concerte și meciuri importante din campionat sau cupele europene, el nu se umple. Ar trebui să se construiască spații adiacente, altfel nu va fi niciodată pe plus”, a mai spus oficialul LPF.
Arena Națională a înregistrat un deficit de 4 milioane de euro în cel mai profitabil an din istoria sa
În 2025, veniturile obținute din închirierea stadionului au ajuns la aproximativ 1,81 milioane de euro, în creștere față de cele 1,12 milioane de euro înregistrate în 2024, conform gsp.ro.
Este cel mai productiv an din punct de vedere al încasărilor de la deschiderea stadionului.
Sumele provin din organizarea a 60 de evenimente, dintre care:
- 48 de meciuri de fotbal, care au generat aproximativ 1,38 milioane de euro;
- 12 evenimente non-sportive, care au adus în jur de 432.000 de euro.
Astfel, un meci de fotbal a produs, în medie, 28.750 de euro, în timp ce un eveniment non-sportiv a generat aproximativ 36.000 de euro.
Totuși, costurile totale pentru întreținerea și funcționarea stadionului au ajuns la 29,3 milioane de lei (aproximativ 5,81 milioane de euro), de 3,2 ori mai mult decât veniturile obținute.
Printre cele mai importante cheltuieli se numără:
- întreținerea gazonului - aproximativ 1,55 milioane de euro, o sumă mai mare decât veniturile generate de toate meciurile de fotbal din 2025
- serviciile de mentenanță - circa 1,47 milioane de euro, care includ reviziile tehnice și funcționarea sistemelor interne
- utilitățile (energie electrică, gaze, apă și canalizare) - aproximativ 1,03 milioane de euro
De asemenea, municipalitatea a achitat aproximativ 61.000 de euro pentru înlocuirea scaunelor deteriorate sau uzate.
Diferența dintre venituri și cheltuieli arată că Arena Națională a generat în 2025 un deficit de aproximativ 4 milioane de euro.
Singurul an în care pierderile au fost mai ridicate a fost 2020, când stadionul a găzduit foarte puține evenimente din cauza pandemiei, deficitul ajungând la aproximativ 4,5 milioane de euro.
Datele financiare indică un dezechilibru constant: de la inaugurarea stadionului și până în 2025, cheltuielile totale au depășit 40,8 milioane de euro, în timp ce veniturile au însumat aproximativ 13,07 milioane de euro.