Publicat:
25.10.2024, ora 09:14
Actualizat: 25.10.2024, ora 09:14
- Plecarea lui Kylian Mbappé a fost doar ultima dintr-o listă a vedetelor care au părăsit Ligue 1 în ultimii ani, contribuind la scăderea atractivității campionatului francez de fotbal.
- Reducerea sumei obținute din vânzarea drepturilor de televizare a contribuit la problemele financiare deja existente ale cluburilor.
- Planuri de creștere a atractivității ligii există, dar până atunci, un lucru e cert: cluburile mici vor avea de suferit. Mă tem de „o catastrofă”, a mărturisit pentru cotidianul francez șeful unui club istoric.
Vânzarea la preț redus a drepturilor TV din campionatul Franței pentru perioada 2024-2029 a fost punctul culminant al crizei cu care se confruntă fotbalul profesionist francez, scrie Le Monde.
Perioada de glorie a Ligue 1 a trecut, anunță Le Monde, care observă situația neplăcută în care se află fotbalul intern francez.
Din campionat au dispărut jucătorii de renume cu care campionatul francez obișnuia să se mândrească. Plecarea lui Kylian Mbappé la Real Madrid în 2024 se adaugă la lista vedetelor care au părăsit Franța și principala sa echipă - Paris Saint-Germain, după nume precum Neymar, Messi și Ibrahimovic.
Asta arată încă o dată cât de rău stau lucrurile pentru Ligue 1. Cel mai popular sport francez trece printr-o mare criză, o pierdere de valoare fără precedent și un șoc pentru un întreg ecosistem.
Vara aceasta, eșecul amar al vânzării drepturilor de difuzare pentru ciclul 2024-2029 a confirmat gravitatea crizei. Liga 1 va încasa „doar” 500 de milioane de euro pe an din drepturile interne, cu aproape 20% mai puțin decât în ciclul precedent (2021-2024).
Suma convenită de grupurile DAZN (o platformă britanică de streaming) și BeIN Sports (rețea de canale sportive) este departe de ambițiile enunțate inițial de Vincent Labrune. Șeful Ligue de Football Professionnel (LFP) spera la un preț de 830 de milioane de euro.
Jumătate dintre cluburile din Ligue 1 sunt pe minus
Diferența dintre promisiune și realitate a lăsat fotbalul francez într-o situație financiară delicată, drepturile TV jucând un rol esențial în modelul său economic.
În medie, această sumă reprezintă aproape o treime din bugetul mediu al unui club, la fel de mult ca sponsorii și alte produse (merchandising, subvenții din partea autorităților locale etc.).
Dar pentru cele mai mici cluburi, drepturile TV au o pondere și mai mare.
Acest deficit intervine într-un moment în care jumătate dintre cluburile din Ligue 1 erau deja pe minus pentru sezonul 2022-2023, conform ultimului raport al organului de control financiar al LFP din aprilie.
În pofida acestei situații, cluburile nu se lasă deocamdată mai prejos, facturile salariale urmând o curbă inflaționistă.
Sub amenințarea anchetelor privind neregulile financiare
La rândul său, LFP mizează mult pe LFP Media, ramura sa economică, anunțând totodată că dorește să contribuie la acest efort: dorește să facă economii de cel puțin 25 de milioane de euro, scrie Le Monde.
În ceea ce îl privește pe președintele său, care a fost reales confortabil în septembrie în ciuda criticilor, acesta a anunțat o reducere a salariului cu 30%. Aceasta se triplase din 2022, ajungând la 1,2 milioane de euro.
Mai mult un simbol decât o măsură reală, această reducere vine într-un moment în care alți nori planează asupra LFP.
În primul rând, ancheta preliminară desfășurată de Parchetul Național Financiar, care urmărește să stabilească dacă au existat deturnări de fonduri publice în timpul acordului financiar semnat între LFP și fondul de investiții CVC Capital Partners în 2022.
Apoi, există și ancheta Senatului privind eventualele nereguli financiare la LFP, care se apropie de final.
Raportul urmează să fie publicat la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.
Un abonament prea scump
Apariția în peisaj a platformei britanice DAZN, care transmite în direct opt din cele nouă meciuri din fiecare zi de campionat începând cu 16 august, a provocat multe reacții în Ligă.
Noul difuzor a fost ținta criticilor pe rețelele sociale și pe stadioane pentru prețurile ridicate. Cu un preț de 29,99 euro pe lună cu angajament - și 39,99 euro fără - oferta editorială nu include filme și seriale (așa cum ofereau anterior Amazon și Canal+), nici multiplexurile de duminică și revistele de după meci, notează cotidianul francez.
Confruntată cu reacțiile negative și cu creșterea pirateriei, DAZN și-a intensificat ofertele promoționale în încercarea de a stinge focul.
„Am fi preferat ca ei să își desfășoare promoțiile de la început”, a admis Benjamin Morel, director general al LFP Media, filiala comercială a LFP. Dar ei sunt cei care decid asupra politicii lor tarifare, a spus el.
Francezii nu se îngrămădesc să se aboneze
Oricum există o altă mare problemă.
DAZN nu are în prezent decât aproximativ 500.000 de abonați - o treime din numărul care i-ar permite să atingă pragul de rentabilitate - conform unei estimări a L'Equipe.
Și alții s-au lovit de dificultatea de a recupera această investiție.
Aventura fotbalului francez ar fi provocat un deficit anual de aproximativ 130 de milioane de euro pentru Prime Video (Amazon), fostul deținător principal al drepturilor de difuzare, potrivit unei estimări a NPA Conseil, o companie care face studii și consiliere pe piața media.
Potrivit informațiilor Le Monde, la vârf, Amazon avea între 1,8 milioane și 2 milioane de abonați la Ligue 1 Pass, înainte de a scădea la aproximativ 1,2 milioane de abonați în iunie.
Ligue a fost de acord să ofere DAZN o cale de ieșire din contract după două sezoane, dacă noul radiodifuzor nu atinge pragul de un milion și jumătate de abonați.
Prin urmare, LFP speră acum ca legătura firavă dintre DAZN și publicul francez să țină.
LFP mai are de a face și cu BeIN Sports, care nu și-a plătit încă prima tranșă.
Grupul din Qatar, care difuzează meciul de sâmbătă de la ora 17:00 în schimbul unei sume de 80 de milioane de euro pe sezon - la care se adaugă 20 de milioane de euro în sponsorizări - consideră că „mai sunt clauze contractuale de rezolvat, discuții privind co-difuzarea și constrângeri de programare”, a explicat Florent Houzot, directorul editorial și de difuzare al BeIN.
Canal+ nu vrea Ligue 1 și se concentrează pe Liga Campionilor
Oficialii LFP mai speră încă să readucă în joc grupul Canal+ pentru a oferi stabilitate și vizibilitate, ceea ce grupul de televiziune refuză categoric.
Filiala Vivendi, grupul lui Vincent Bolloré, se află în conflict deschis cu LFP din 2021, când aceasta din urmă a ales să atribuie Amazon, și nu ei, majoritatea drepturilor abandonate de Mediapro după prăbușirea financiară a acestui grup media.
În 2018, Mediapro promisese venituri anuale de 780 de milioane de euro, dar nu a fost niciodată în măsură să le plătească, canalul său, Telefoot, încetând să emită după doar șapte luni de existență.
Încă plătim cu toții prețul pentru acest dezastru Florent Houzot, BeIN Sports
Vincent Labrune, șeful LFP, care a spus că înțelege „sentimentul de trădare de la Canal+”, a zis că încearcă totuși să „restabilească relațiile”.
Dar Canal+ se concentrează acum pe noul format al Ligii Campionilor, pentru care deține drepturile până în 2027.
Această competiție - cu 36 de cluburi în loc de 32 și opt meciuri pe etapă în loc de șase - are potențialul de a eclipsa Ligue 1.
Cluburile mici sunt cele mai amenințate
Le Monde subliniază totuși că dificultățile cu care se confruntă fotbalul francez nu pot fi explicate doar prin scăderea drastică a drepturilor de televizare. Criza exista deja.
Cluburile din Ligue 1 au acumulat 2,3 miliarde de euro în pierderi operaționale curente între 2018-2019 și 2022-2023, potrivit Direction Nationale du Contrôle de Gestion, autoritatea de reglementare financiară a fotbalului francez.
Acest deficit de 800 de milioane de euro a fost parțial compensat de transferurile de jucători (620 de milioane de euro în acel sezon), în special de tinerii jucători formați în țară, care au fost achiziționați de cele trei mari campionate europene (Anglia, Spania și Germania).
Acest model de afaceri, structural neprofitabil, nu este însă sustenabil: transferurile variază de la an la an, în funcție de lichidități și de apetitul extern.
În plus, sistemul de transferuri este amenințat de o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a considerat că anumite reguli ale Federației Internaționale de Fotbal sunt „de natură să împiedice libera circulație” a fotbaliștilor profesioniști.
Forța cluburilor bogate: PSG are 33% din veniturile totale în Ligue 1
Imaginea de ansamblu este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Paris Saint-Germain reprezintă 33% din veniturile totale, excluzând transferurile de jucători.
Prin urmare, fotbalul francez este polarizat, o mână de cluburi având o greutate mult mai mare decât celelalte (PSG, Marseille, Lyon, Monaco etc.), deoarece participă în mod regulat la competițiile europene și obțin venituri din acestea.
În schimb, cluburile cu „acționari istorici mai tradiționali”, adică acționari familiali, și care „nu au acces la veniturile UEFA”, cum ar fi Montpellier, Nantes, Reims, Angers etc., sunt deosebit de susceptibile de a suferi, potrivit dlui Labrune.
Ce urmează? Probabil austeritate
Nu numai că drepturile lor audiovizuale interne sunt în scădere, dar salariile lor urmează o curbă inflaționistă.
Remunerația totală a jucătorilor (57% din costurile globale ale Ligue 1) a crescut de la 2,6 miliarde de euro în 2018-2019 la 3,2 miliarde de euro în 2022-2023, în special atunci când președinții au crezut promisiunile de abundență ale Mediapro.
Acest „efect de foarfecă” s-ar putea dovedi spinos pentru mai multe cluburi. „Multe dintre ele sunt în dificultate, inclusiv unele nume mari”, a dezvăluit pentru Le Monde un fost președinte care a rămas în circuit.
Șeful unui club istoric, care nu a dorit să fie numit, a spus și el că se teme de o „catastrofă”.
Cyril Linette, fost șef al L'Equipe și al PMU, a fost învins în cursa pentru președinția LFP în septembrie și și-a axat campania pe necesitatea unei politici generale de austeritate.
Vincent Labrune mizează și el pe „capacitatea cluburilor de a reuși să-și reducă masa salarială”.
În așteptarea unei soluții miraculoase
Pentru Vincent Labrune, prioritatea este „creșterea audienței globale” a Ligue 1 - adică fără drepturile de televizare. Această sarcină, „al doilea pilon” al „planului său de dezvoltare” pentru fotbalul francez, revine LFP Media.
Filiala a fost creată în 2022 pentru a găzdui toate activitățile generatoare de venituri: vânzarea de drepturi de difuzare, parteneriate și sponsorizări, drepturi de pariuri sportive etc.
Cei aproximativ douăzeci de angajați ai „Mon petit gazon”, jocul online fantasy cu 2,3 milioane de utilizatori pe săptămână, pe care Liga l-a cumpărat în 2022, au fost, de exemplu, integrați în această structură.
„Trebuie să ieșim din cadrul exclusiv sportiv al zilelor de meci și să creăm un veritabil produs de divertisment care poate fi savurat în diferite moduri pe parcursul săptămânii”, a spus Vincent Labrune.
Filiala comercială este condusă de Benjamin Morel, fost șef al Turneului celor Șase Națiuni la rugby, care are o strategie de implicare și de „împătimire” a fanilor.
Șeful LFP Media a amintit de studiile interne realizate de institutul Ipsos, care arată că interesul publicului pentru Ligue 1 este în continuă creștere din 2016, în special în rândul tinerilor sub 35 de ani.
El a subliniat, de asemenea, creșterea numărului de abonați, în special pe TikTok și Instagram, și o serie de creșteri ale veniturilor. Parteneriatul cu McDonald's, care a intrat în vigoare în acest sezon, valorează 30 de milioane de euro pe an, față de cele 16 milioane de euro adus de parteneriatul anterior cu Uber Eats.
CVC, finanțator, salvator și intermediar
Pentru a finanța aceste ambiții, LFP a vândut 13% din capitalul LFP Media fondului de investiții luxemburghez CVC Capital Partners, care primește acum 13% din profituri.
Orchestrată de băncile de investiții Lazard și Centerview, tranzacția a fost încheiată la un preț de 1,5 miliarde de euro (și i-a permis lui Vincent Labrune să primească un bonus de 3 milioane de euro, care a fost în centrul criticilor Senatului).
În timp ce majoritatea acestor fonduri au fost rambursate cluburilor pentru a susține - teoretic - investițiile lor structurale, Liga a primit înapoi aproximativ 300 de milioane de euro, ceea ce ar trebui să îi permită să își dezvolte activitatea.
Unii șefi de cluburi ar dori ca CVC să se implice mai mult: „Ei pun 1,5 miliarde de euro pe masă și noi nu îi auzim”, a spus Jean-Michel Roussier, președintele clubului Le Havre, un critic al lui Vincent Labrune.
În culise, reprezentanții CVC se străduiesc să restabilească legăturile cu Canal+, scrie Le Monde.
În primăvară, aceștia s-au întâlnit de mai multe ori cu Maxime Saada, șeful grupului TV, pentru a încerca să-l readucă la masa negocierilor.
„CVC încă mai crede în potențialul Ligue 1, pe care îl consideră subdezvoltat”, a explicat o sursă apropiată fondului.
Inițial, CVC se aștepta să își vândă participația în termen de șase până la zece ani. Având în vedere situația, ar putea rămâne mai mult.
