Publicat:
10.02.2026, ora 09:36
Actualizat: 10.02.2026, ora 10:51
- Schioarea americană Lindsey Vonn a oferit prima explicație după accidentarea petrecută din weekend la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026: ea a spus pe Instagram că are o fractură complicată de tibie, dar că „nu regretă”.
Accidentul lui Lindsey Vonn, pentru care marea campioană nu dă vina pe nimeni, ridică o problemă mai largă: zăpada artificială creează o suprafață foarte diferită de cea a zăpezii naturale, schimbând condițiile iernii, pentru profesioniști și amatori, deopotrivă.
„În schiul alpin, diferența dintre o linie strategică și o accidentare catastrofală poate fi de doar 12 centimetri”, a spus Vonn, în prima sa reacție.
Cu o săptămână în urmă înainte, schioarea fusese luată tot cu elicopterul de pe pârtie, când s-a accidentat la coborârea de la Crans-Montana.
„Noile ierni” și „noua zăpadă” produc tot mai multe victime. Și nu sunt doar problema sportivilor de performanță.
Zăpada artificială e făcută din granule de gheață
Există o diferență mare, invizibilă cu ochiul liber, dar care se simte imediat, între zăpada naturală și cea artificială. Diferența provine încă din geneza zăpezii.
Cum se formează zăpada naturală? „În nori, forma unică a fiecărui fulg de zăpadă este determinată de temperatură și umiditate. Odată fondată, forma de stea începe să se erodeze încet, pe măsură ce cristalele sale devin sfere rotunjite. În acest fel, zăpada naturală oferă o varietate de texturi și adâncimi: zăpadă moale după o furtună, zăpadă fermă sau fragilă pe vreme rece și zăpadă udă și noroioasă în timpul ploii sau al topirii”, explică siteul postului public al SUA, PBS.
Deși arată aparent la fel, zăpada artificială e altceva. Și se comportă diferit, în primul rând pentru că „fulgii” săi sunt identici. Omogenitatea suprafeței o transformă în ceva dur.
„Ea variază mai puțin în ceea ce privește textura sau calitatea. Ea își începe și își încheie viața sub forma unui granule de gheață înconjurată de un strat subțire de apă lichidă. Acest lucru o face mai lentă în schimbare, mai ușor de modelat și, odată înghețată, se întărește la locul respectiv”, explică PBS.
„Înțeapă” pielea
De altfel, testul e simplu. Când tunurile de zăpadă artificială funcționează, efectul „fulgilor” asupra pielii umane e instantaneu și neplăcut, lucru care nu se întâmplă de regulă la ninsoare.
„Aceste tunuri aruncă apă amestecată cu aer comprimat, care îngheață la contactul cu aerul rece din exterior, creând particule mici și dense de gheață. Picăturile înțepă pielea expusă, așa cum știm bine”, a explicat Agnes Macy, fostă schioare de competiție.
Transmisiile TV dau senzația de iarnă autentică
La Jocurile Olimpice Milano Cortina se mai întâmplă ceva interesant. Într-un fel, organizatorii au avut un noroc extraordinar. Până cu câteva zile înainte, nu ninsese. A nins însă în Dolomiți și, deși mai puțin, chiar și în Livigno, acolo unde se derulează o parte a Jocurilor Olimpice.
Peisajul pare iernatic. Iar televiziunea întărește, în mod extraordinar, sentimentul de „iarnă de altădată”.
„Dar majoritatea curselor noastre se desfășoară pe zăpadă artificială”, a declarat Rosie Brennan, schioară de fond din echipa olimpică americană.
„Producția TV este excelentă în a face să pară că suntem în locuri iernice, acoperite de zăpadă, dar anul acesta a fost deosebit de prost”, explică sportiva.
O viață scurtă pentru om și locul unde s-a născut
În realitate, norocul a fost mai degrabă unul scenografic. Bun și acesta, pentru Jocuri. Dar el nu ascunde problema: suntem într-o schimbare climatică accelerată. Cei care „vin din iarnă”, sportivii profesioniști, o văd imediat. Pentru că fac asta mereu și simt modificările, uneori de la un an la altul.
„Nu regret. Viața este prea scurtă pentru a nu-ți asuma riscuri. Pentru că singurul eșec în viață este să nu încerci”, a spus Lindsey Vonn.
Da, viața e prea scurtă și, pentru om, nu are cum să fie mai lungă decât cea a planetei.
