Publicat:
04.02.2026, ora 13:20
Actualizat: 04.02.2026, ora 13:20
- Mircea Lucescu are trei modele extraordinare de antrenori care nu au renunțat, în ciuda maladiilor de care sufereau.
- Mai jos, poveștile tulburătoare trăite de trei nume mari ale fotbalului: Louis van Gaal, Oscar Tabarez, Sinisa Mihajlovic.
Mircea Lucescu trece prin clipe dificile, la 80 de ani. E grav bolnav, internat a treia oară la spital în ultimele trei săptămâni.
Selecționerul încă speră să poată reveni și pregăti naționala pentru barajul CM din primăvară, pe 26 martie, împotriva Turciei, la Istanbul.
A mai făcut-o în trecut, de-a lungul carierei. În 1992, când era la Brescia, a fugit din spital pentru a fi la meci, deși suferise un preinfarct.
Sunt și alte exemple de antrenori care au refuzat să renunțe la fotbal, continuând la echipele lor în ciuda afecțiunilor foarte grave.
Van Gaal a făcut 25 de ședințe de radioterapie pe ascuns când era selecționerul Olandei
Unul dintre ele este Louis van Gaal. Acum în vârstă de 74 de ani, un simbol pentru fotbalul olandez, a fost de trei ori selecționerul Oranje.
În 2014, a atins semifinalele Mondialului, încheind turneul pe 3, după 3-0 în finala mică în fața Braziliei. Dar CM 2022 a fost cel mai important moment: a participat la competiția din Qatar bolnav de cancer la prostată.
Pe 3 aprilie 2022, cu șapte luni înaintea întrecerii, a dezvăluit că suferă de necruțătoarea maladie.
Făcuse 25 de ședințe de radioterapie până atunci, în secret. A spus că a fugit din cantonament, în timpul preliminariilor, pentru a se duce la spital.
Nimeni nu a aflat la echipă, nici jucătorii, nici cei din staff. „Am beneficiat de tratament preferențial la spital. Am fost lăsat să intru pe ușa din spate când am mers la programare. Am fost tratat minunat”.
Nu le zici oamenilor cu care lucrezi așa ceva, pentru că le-ar putea influența deciziile. Am simțit că nu ar trebui să știe Louis van Gaal, în aprilie 2022
A fost la Mondial, a stat pe banca echipei, Olanda fiind eliminată în „sferturi”, la penaltyuri, de Argentina, care a cucerit titlul mondial.
De-abia după CM a părăsit naționala. A urmat un an foarte greu. „Am avut o formă de cancer destul de agresivă. În 2023, am fost supus la câteva operații. Atunci, totul era rău”, a povestit într-un interviu, la RTL 4.
A anunțat în 2025: „Cancerul nu mă mai deranjează”:
Tabarez a fost la Mondial suferind de o maladie degenerativă. În cârje lângă teren
Un alt exemplu este Oscar Washington Tabarez. Are 78 de ani și s-a retras în 2021. Un nume unic în istoria fotbalului uruguayan. Supranumit „El Maestro”. „Profesorul”.
A fost 17 ani selecționerul naționalei „Celeste”, la începutul (1988-1990) și sfârșitul carierei (2006-2021).
El a învins suferința în ultimii cinci ani ai carierei. În 2016, a fost diagnosticat cu sindromul Guillain-Barre, o maladie neurologică degenerativă, care restricționează libertatea de mișcare, provocând slăbiciunea mușchilor.
Exista riscul paraliziei, dar Tabarez a insistat să participe la CM 2018, al treilea său Mondial.
Avea nevoie de ajutorul unui asistent și se deplasa cu ajutorul unei cârje. Așa a rămas alături de echipă.
În timpul meciurilor, stătea mult în picioare, la marginea terenului, trecând peste durere.
Am zile când e mai bine, zile când e mai rău. Doctorii sunt mereu lângă mine, fac cât pot de multă fizioterapie. Nu vreau să renunț Oscar Tabarez, la CM 2018
Echipa sa a jucat în „sferturi” la acel turneu final. În 2010, a atins semifinalele.
Mihajlovic, trei ani de luptă cu leucemia la Bologna, alături de echipă: „Am promis”
Sinisa Mihajlovic a fost o legendă ca jucător pentru Serbia. A impresionat însă lumea fotbalului când era antrenor, cu lupta sa neîncetată pentru a supraviețui și a continua cariera.
Avea 50 de ani în iulie 2019, momentul în care a anunțat că are leucemie mieloidă acută. Fusese numit la Bologna la începutul acelui an, în ianuarie.
Sinisa a promis că va reveni la echipă, că va fi alături de jucători. S-a întors mereu și mereu, i-a pregătit pe „rossoblu”, deși era din ce în ce mai rău.
La startul sezonului 2019-2020, după 40 de zile de chimioterapie, a fost pe teren în prima etapă, 1-1 cu Verona în deplasare, pe 25 august 2019.
„Poate că unii mă consideră nebun că am plecat din spital, dar am promis. Voiam și trebuia să fiu aici cu voi”, a spus Mihajlovic, în vestiar, cu ochii în lacrimi.
Mijlocașul Andrea Poli era uimit. „A fost o surpriză incredibilă, am rămas toți șocați să-l vedem aici. Suntem fericiți să fie cu noi”, afirma acesta în Gazzetta dello Sport.
În noiembrie 2019, trecuse deja de al treilea ciclu de chimio. S-a întors încă o dată. I-a certat puțin pe jucători la prima conferință de presă.
Nu am vrut ca boala mea să fie o scuză pentru Bologna. Mă așteptam la mai mult de la băieți. Am luptat în fiecare zi și am făcut lucruri pe care nimeni nu le-ar fi făcut. Am fost lângă echipă deși aveam febră de 40 de grade Sinisa Mihajlovic, în noiembrie 2019
A povestit că înfrângerile Bolognei îl supărau și mai mult în spital. „M-am enervat îngrozitor din cauza jocului, a atitudinii. Erau momente când asistentele nu intrau în rezervă pentru că eram prea nervos. De aici înainte, jucătorii mei trebuie să dea 200 la sută.
În cele patru luni de tratament, am plâns mult. Dar sunt încă aici și voi rămâne aici Sinisa Mihajlovic, în noiembrie 2019
În martie 2022, leucemia a recidivat. Au urmat alte ședințe agresive de chimioterapie.
După 34 de zile de tratament dur, a revenit iar lângă Bologna. „Nu am mai intrat în tackling asupra adversarului, ca în 2019, când am făcut și transplant de măduvă, acum am jucat la anticipare ca să scap de leucemie”.
A rămas antrenorul roș-albaștrilor până în septembrie 2022. De-abia atunci s-a despărțit definitiv de echipă. În decembrie, Sinisa s-a stins. Avea 53 de ani.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
