Publicat:
04.02.2026, ora 10:28
Actualizat: 10.02.2026, ora 10:26
- CCR (Curtea Constituțională a României) a amânat, astăzi, luarea unei decizii cu privire la sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la «Legea Novak» sau «Ordinul Novak».
- Când vor decide judecătorii dacă este respectată sau nu Constituția țării, mai jos.
- «Legea Novak» impune cluburilor ca măcar 40% dintre sportivii prezenți pe teren în timpul meciurilor oficiale din competițiile naționale de echipă să fie de naționalitate română.
«Ordinul Novak» a fost votat în Camera Deputaților pentru integrarea în Legea Educației Fizice și Sportului nr. 69/2000. A ajuns apoi la președintele României, Nicușor Dan, pentru promulgare, însă acesta a decis să o trimită la CCR.
12:00 Decizie amânată
CCR a amânat judecarea sesizării președintelui Nicușor Dan în ceea ce privește «Legea Novak» pentru data de 4 martie.
Ce prevede «Legea Novak»
Obligă cluburile din toate sporturile de echipă să folosească minimum 40% sportivi români în orice meci oficial, atât la nivel de juniori, dar și la seniori.
Federațiile își vor rezerva dreptul de a stabili cum vor aplica legea, în funcție de sport și regulament.
Cluburile care nu se vor conforma vor fi penalizate cu amenzi ce pornesc de la 500.000 și pot ajunge chiar și până la 1.000.000 de lei!
Mesajul președintelui Nicușor Dan, în decembrie, când a trimis «Legea Novak» la CCR
„Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români.
Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
In plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodata, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.
Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”.
Citește și
