- Invitat la podcastul TOP LEVEL, Răzvan Burleanu (40 de ani) a vorbit despre rezultatele administrației sale, în ultimii 11 ani, la Federația Română de Fotbal.
- Burleanu susține că Federația a progresat în toate compartimentele, de la venirea sa la conducere.
Răzvan Burleanu și-a enumerat realizările ca președinte al Federației Române de Fotbal, în podcast-ul GOLAZO.ro.
Răzvan Burleanu, despre realizările de la FRF: „Fotbalul a devenit un fenomen social”
Conducătorul forului care se ocupă de fotbalul românesc a realizat o retrospectivă a mandatului său de la FRF și consideră că atât Federația, cât și fotbalul românesc în general au progresat de la venirea sa la conducere.
Ce obiectiv ați avut atunci când ați candidat pentru cea mai importantă funcție de la Federație?
Acum 11 ani, obiectivul pe care l-am asumat a fost acela ca fotbalul să devină un fenomen social. Sunt sigur că nu m-ați înțeles la vremea respectivă, dar ce înseamnă de fapt un fenomen social? Înseamnă în primul rând să crești numărul jucătorilor de fotbal.
Dacă vei crește baza de selecție, atunci cu siguranță, la vârf, numărul talentelor va fi mai mare și vei avea de unde să alegi mai mult jucători. Ca să devii într-adevăr un fenomen social, înseamnă că fotbalul trebuie să fie pe agenda mediului privat și a statului.
Și vedem acest lucru. Vedem investiții puternice în România în ultimii ani în ceea ce privește stadioanele, dar și în ceea ce privește infrastructura de bază pentru fotbalul amator.
Scuze că vă întrerup, dar chiar mă simt nevoit să punctez chestia asta. Cu tot respectul, nu cred că dumneavoastră ați transformat fotbalul într-un fenomen social. Fotbalul e un fenomen social dintotdeauna. Că ați încercat să-l profesionalizați sau să recâștigați lucrurile care s-au pierdut înainte să veniți dumneavoastră, asta da, dar fotbalul e un fenomen social dintotdeauna.
Eu nu cred că în 2014 fotbalul era într-adevăr un fenomen social. Și dau timpul în urmă în copilăria mea, în sensul în care fotbalul nu a fost deloc un mediu incluziv. Noi, ca federație sportivă, până în 2014 ne uitam doar la vârf. Care sunt cei mai talentați jucători, care jucau în Liga I și pe care îi aducem la echipa națională, care se transferă în străinătate și pe care îi aducem la echipa națională.
Viziunea noastră e total schimbată astăzi. Altfel, fără această viziune de dezvoltare, nu am fi putut să asistăm astăzi la un număr de peste 550.000 de români care joacă fotbal într-un cadru organizat. Acum 11 ani, în momentul în care spuneați dumneavoastră că fotbalul era un fenomen social, eram doar 100.000 de jucători de fotbal.
Din cei 550.000, peste 500.000 sunt copii. Iar acești copii au astăzi posibilitatea fie să facă fotbal într-un sistem competițional interșcolar, fie la nivel de cluburi, să joace în competiții pentru prima dată după Revoluție la fiecare categorie de vârstă. Dacă eram un fenomen social în 2014, lucrurile astea trebuiau să existe. Astăzi, în România, avem competiții de la Under 6 până la Under 19, la fiecare categorie de vârstă.
Mai mult decât atât, avem o perspectivă modernă care propune ca cei mai talentați copii să joace cu cei mai talentați copii decât mai multe ori. Avem acest sistem competițional de Ligi ale Elitelor, lucru care a schimbat total ... Mai mult decât atât, dacă ne uităm în urmă cu 11 ani de zile, Federația Română de Fotbal organiza 21 de competiții. Câte sunt astăzi? Vă spun eu: sunt 78 de competiții. (...)
Dacă acum 11 ani eram implicați doar la două categorii de vârstă, Under 19 și Under 17, astăzi coborâm impactul nostru direct până la vârsta de Under 13. (...) Astăzi, cea mai mare greșeală pe care o putem face în fotbalul românesc este să oprim toată dezvoltarea și toată reforma. Asta este cea mai mare greșeală! Asta a fost greșeala pe care noi o am făcut-o în anii 90. Și cred că asta a fost o greșeală a statului român, în general, că a permis acest lucru.
De fapt, ce-ți dorești? Să atragi bani din mediul privat pe care să-i reîntorci înapoi în sistem. Fiindcă diferența dintre o federație sportivă și orice companie, fie ea cu capital autohton, fie ea cu capital internațional, este că nu suntem organizați pentru profit. Toți banii pe care îi producem îi reîntoarcem înapoi în sistem. (...) Într-un context în care reputația fotbalului era la un nivel foarte, foarte, foarte scăzut, gândiți-vă cât de greu ne-a fost. Unde am ajuns astăzi?
Să recâștigați încrederea mediului privat?
A mediului privat, a familiilor, a copiilor, a întregului ecosistem fotbalistic. Iar asta mi se pare că este cel mai mare câștig.