- ROMÂNIA - SLOVACIA, meciul decisiv pentru calificare, are o caracteristică unică: la egal, ambele echipe sunt 100% calificate. Dar, dacă luptă deschis, oricare dintre ele se poate încurca și poate pleca acasă.
- Cătălin Țepelin, redactor-șef GOLAZO.ro, scrie 7 scurte despre riscurile unei strategii „de salon”.
Dragi tricolori, domnilor fotbaliști, băi băieți,
1. 99,9% dintre noi (hai, fiți sinceri, e omenește că și dintre voi) erau siguri încă de la tragerea la sorți că am pierdut cu Belgia. Deci ați pierdut ce știam că vom pierde: 3 puncte cu o super-echipă. Dar ce ați câștigat într-o săptămână de Euro, dintr-o victorie și-o înfrângere, e neașteptat, încurajator și extrem de valoros.
2. Ați câștigat încrederea că SE POATE. Și, mai ales, că se poate și ALTFEL. Ați aflat că nu sunteți condamnați la un joc meschin, trist și fără sevă. Că puteți fi ovaționați pentru un sprint epuizant sau pentru o alunecare pe durere.
Ați aflat că oamenii apreciază când puneți capul în gheată, când vă încurajați ciocnindu-vă piept în piept, ca niște cocoși, și vă iubesc pentru asta mai mult decât dacă ați fi Messi + Cristiano.
Așa ați aruncat la coșul de gunoi al istoriei, în doar câteva zilei, portretul (nemeritat) al fotbalistului român care "e plin de fițe și nu pune suflet pentru națională".
3. Conexiunea asta fantastică dintre națională și zecile de mii de oameni care au traversat Germania transpirați, răgușiți și fericiți este marele premiu al verii. Pentru voi, pentru fotbalul românesc și pentru români, în general. Cu toții aveam nevoie de un semn că se poate, că puteți, că putem.
Legătura trece dincolo de sport, e o oglindire a unei societăți care speră că, prin muncă onestă, își poate recupera handicapurile.
4. Ați câștigat respectul unui public acrit în atâția ani de dezamăgiri abisale, iar ăsta e un miracol. Nu a fost nevoie de goluri din foarfecă, nici de o serie de victorii uluitoare ori de vreun trofeu. Ci doar de pasiune și de curaj. Dar hai s-o spunem pe aia dreaptă: nu veți putea trăi la nesfârșit din ce s-a adunat în săptămâna asta. Respectul în sport, ca și-n viață, se câștigă greu și se pierde repede.
5. Cum îl puteți pierde? Redevenind din ”Roo-mââ-niiia” scandată la Munchen și Koln acea Românica, exasperantă pentru noi toți. Așa ne poreclim țara atunci când ea devine oglinda aroganței, a nemuncii ori a șmecheriei. Noi devenim așa, că noi suntem țara.
În cazul vostru, veți pierde acest momentum irepetabil de atașament și susținere din partea oamenilor dacă, la meciul decisiv de miercuri, fie veți uita de fotbalul energic și la sacrificiu din primele două jocuri, fie vă va trece prin cap că un blat cu Slovacia ar fi soluția magică spre calificare.
6. Da, Slovacia îi are pe Skrinjar, Lobotka sau Hancko, însă în același timp e o echipă bătrânicioasă, fără entuziasm și fără energia noastră fantastică din tribune. Slovacia e de bătut. Sau măcar de ținut la respect, cât să nu ne încalece mai mult de-un egal. Nu e nevoie să vă ploconiți la vestiare pentru un egal servit! Dacă intrați pe teren cu gândul că merge 90 de minute cu "na-ți-o ție, dă-mi-o mie" ca la Bistrița pe vremuri, riscați enorm.
7. Sunt șanse să ne calificăm chiar și cu 3 puncte, dacă se aliniază câteva planete. Dar, da, e adevărat, un egal ne-ar califica fără risc și pe noi, și pe slovaci. Totuși, aș băga mâna-n foc că românii, care tocmai și-au recăpătat alături de voi încrederea că "se poate și altfel", nu vor să vadă nici fricoși, nici blatiști în tricoul naționalei.
Un blat, fie el și deghizat în "interes național", va fi mai dureros decât o necalificare. Poate copiii din tribune vor lăcrima la un eventual eșec, dar mândria că naționala lor e curată va fi mai presus de orice.
Așa că, într-o țară și-un fotbal obosite de combinații, învârteli și șmechereli, fiți voi nu doar Generația de suflet, ci și Generația de caracter! Suflet victorios fără caracter puternic nu există.