- Sorin Cârțu îl înjură pe Artean, apoi transmite clasei politice să nu mai interfereze în fotbal fiindcă sperie patronii.
- Să râdem sau să plângem?
România evoluează, se civilizează, se dezvoltă, intră în Uniunea Europeană, în NATO, în Schengen.
În tot acest timp, fotbalul românesc involuează. Pare că vrem să ne întoarcem în junglă, în peșteri, să stingem lumina, să ne pierdem în întuneric și să ne acoperim de noroi.
Replica dezgustătoare a lui Cârțu
Scenele cu Sorin Cârțu înjurându-l pe Artean, imediat după meciul U Craiova - U Cluj 1-0, surprinse de Prima Sport, îți provoacă silă și disconfort total. O stare de rău că fotbalul nu se poate face și el bine.
Și că trecutul, cu toate metehenele și obiceiurile lui dezgustătoare, se agață cu toate gherele veninoase și pline de mizerie de gâtul unui sport care, pur și simplu, rămâne captiv în lanțurile unor oameni ce continuă să rezolve orice prin „îmi bag p…”.
Cum să mai sperăm că ne vom face bine dacă un om cu părul alb, care în toamnă va face 70 de ani, care cândva a fost campion, ca fotbalist și ca antrenor, vede ca singură rezolvare o replică suburbană, imundă.
În România nu sunt apreciați cei curajoși și onești, ci obedienții
Chipciu e astăzi aplaudat pentru că a avut curaj, însă în România nu oamenii curajoși sunt apreciați, așa cum bine scria colegul Remus Răureanu. Ci cei obedienți, cei care fac totul doar în funcție de interesul personal, cei care acceptă să lucreze neplătiți. Aceia au caracter, în viziunea unora.
În România de azi funcționează în continuare cenzura. În presă fac în continuare bani patronii și mogulii care cer textele la control înainte de publicare. Sau cei care pur și simplu scot, la comandă, știri de pe site, fiindcă așa le cer prietenii puternici din politică, din sport și din orice alt domeniu.
Aceasta e realitatea. Și atunci cum să ne imaginăm că pentru Chipciu va fi bine de aici înainte?
Cârțu să-l întrebe pe Rotaru dacă politica gonește acționarii
Și în tot acest context, același Sorin Cârțu apare nonșalant și ne ține lecții despre moralitate.
„Lăsați-ne, nu mai veniți cu influențe politice! Au fost atâtea influențe, nu eu le-am dovedit. Înainte, Dâncu - CFR. Acum, Boc - U Cluj. Ce faceți, mă, ne goniți acționarii pentru interesul vostru politic? Lăsați-ne, bă, în pace, vedeți-vă de politica voastră! Sunt atâtea în țara asta pe care trebuie să le rezolvați, voi v-ați băgat și în fotbal!”, a strigat Cârțu după meci.
E dreptul oricui să spună orice. Dar când cineva rostește o enormitate, merită să i se spună, în public, că vorbește prostii.
Dacă Sorin Cârțu vrea să vadă influențe politice în fotbal, să se uite chiar la Universitatea Craiova și la patronul său, Mihai Rotaru. La despăgubirile ANRP de care acesta a beneficiat și care au fost anchetate, dosare care au inclus oameni importanți din politică.
Cârțu ar trebui să-și aducă aminte cum FRF a oferit pe sub masă un loc Craiovei direct în Liga a II-a, ca în vremea dictatelor, un favor făcut la vremea respectivă primarului PSD Olguța Vasilescu.
Cârțu are dreptate când spune că CFR și U Cluj sunt în sfera de influență a unor oameni politici, foști sau actuali. Vasile Dâncu, Emil Boc, Ioan Rus sunt protectorii acestor echipe, însă așa arată tot fotbalul românesc, sau 99% dintre el, nu doar cele două cluburi din Cluj.
Loja amicilor: Ciolacu, Olguța, Boc, Dâncu, Grindeanu, Hrebenciuc, Stroe, Geoană, Rus …
Rapid a beneficiat de sprijinul Primăriei Sectorului 1 atunci când a revenit după faliment. Dan Șucu a fost pe lista PNL-ului, sondat ca posibil candidat la Primăria Capitalei.
La FCSB, Becali e chiar el deputat, iar legăturile lui de rudenie sau prietenie cu nume precum Hrebenciuc, Pandele, Firea sunt de notorietate. Sepsi e conectată la finanțele Guvernului de la Budapesta, în timp ce multe alte cluburi sunt conduse direct din birourile primarilor și președinților Consililor Județene.
„Politica gonește acționarii din fotbal”, cum a zis Cârțu, e una dintre cele mai bune glume rostite în ultima vreme. Glumă, da, pentru că e exact invers față de cum susține el.
Acești acționari, patroni sau creditori, putem să-i numim oricum, sunt, de fapt, beneficiarii sistemului politic din România.
Schimburi de terenuri cu MApN, despăgubiri dubioase din partea ANRP de zeci și sute de milioane de euro, politiceni influenți și prieteni prin loje, de la Ciolacu la Dâncu, Boc și Olguța, de la Stroe la Grindeanu, de la Geoană la Hrebenciuc.
Politica nu gonește niciun patron. Politica e prietena, sprijinul și aliatul acestor oameni din fruntea cluburilor. Indiferent că ei se numesc Rotaru, Becali, Varga, Șucu, Dioszegi, Iftime, Sfaițer sau cei care încă sunt prea lipsiți de anvergură să fie încă luați în calcul în această enumerare.