Diverse

Bătaie pe averea unei legende Proces în familia unui fost campion mondial decedat, pentru 100.000 de euro din renta viageră

Viorel Tudorache

Publicat: 14.11.2025, ora 22:04

Actualizat: 14.11.2025, ora 22:04

Moștenirea lăsată de Ștefan Tudor, unul dintre primii mari campioni ai canotajului românesc, a devenit obiectul unei dispute familiale tranșată în instanță.

Decedat pe 14 februarie 2021, la vârsta de 77 de ani, Ștefan Tudor, fost campion mondial în 1970 și medialiat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, a lăsat în urmă o sumă importantă în conturi. Aproape 570.000 de lei în total, echivalentul a 114.000 de euro!

Proces în familia legendarului canotor Ștefan Tudor pentru împărțirea banilor strânși din renta viageră

Disputa în familia celui care a cucerit primul titlu mondial din istoria canotajului masculin românesc a început imediat după decesul legendarului sportiv. Fiul fostului canotor le-a explicat judecătorilor că, imediat după decesul tatălui său, s-a prezentat la notar pentru a dezbate succesiunea.

Cu această ocazie, bărbatul a susținut că a aflat cu surprindere că nu era unicul moștenitor. În urma verificărilor în registrele speciale, s-a descoperit o declarație de acceptare expresă a moștenirii din partea unei femei cu care legendarul campion se căsătorise în 2015.

Acuzațiile soției moștenitoare: „Fiul nu a fost interesat de starea și soarta sa cât a fost în viață”

Fiul lui Ștefan Tudor a declarat că nu fusese informat despre căsătoria tatălui său. Soția moștenitoare susține, însă, că fiul nu a avut o relație normală cu defunctul și, de aceea, nu știa despre căsătorie.

De asemenea, femeia a menționat că a început o relație cu defunctul în 1993 și a trăit împreună cu el, fiind singura persoană care l-a sprijinit și îngrijit timp de 28 de ani.

Disputa juridică privind renta viageră: bun propriu sau bun comun

În documentele de la dosar se arată că, la notar, părțile au căzut de acord asupra bunurilor imobile, considerate bunuri proprii ale defunctului, însă sumele aflate în conturile bancare au rămas disputate.

Încă de la început, între părți a existat o neînțelegere: reclamantul considera că aceste sume aveau caracter de bun propriu al tatălui său, pe când pârâta susținea că sumele depuse în cont după căsătorie aveau caracter de bun comun. Această divergență a dus, în final, la inițierea procesului.

Fiul a deschis procesul

Fiul fostului canotor a formulat o acțiune la Judecătoria Sectorului 3, în 2024, susținând că banii din contul de economii reprezentau bun propriu al tatălui său, provenind din renta viageră primită pentru performanțele sportive.

Acesta considera că, potrivit legii îi revenea 75% din suma totală de 570.000 de lei, iar soției tatălui său 25%. Astfel, împărțirea ar fi fost de 427.500 de lei pentru fiu și 142.500 de lei pentru soție.

Ce a susținut soția lui Ștefan Tudor

În schimb, soția fostului canotor campion susținea că sumele depuse în cont după căsătoria lor din 2015 constituiau bun comun, adică parte din averea dobândită împreună pe durata căsătoriei.

În opinia sa, renta viageră reprezintă o formă de protecție socială pentru sportivii de performanță, reglementată abia în anul 2000 și similară pensiilor din cadrul asigurărilor sociale.

În această situație, soția ar fi primit automat jumătate din banii acumulați după căsătorie, ceea ce i-ar fi crescut semnificativ partea față de varianta susținută de fiu.

5.739 de lei

a fost cuantumul rentei viagere primite de fostul canotor Ștefan Tudor, conform datelor oficiale publicate de MTS, cu câteva luni înainte de decesul survenit în februarie 2021

Sentință favorabilă fiului

Instanța a decis, în luna august, că întreaga sumă de aproximativ 570.000 de lei aflată în conturile fostului campion mondial reprezintă bun propriu al acestuia şi nu de bunuri comune ale soţilor, fiind obținută din renta viageră acordată pentru performanțele sportive.

Prin urmare, sumele au fost incluse în masa succesorală pentru a fi împărțite între moștenitori conform cotelor legale, fără a fi considerate bun comun matrimonial: 75% pentru fiu, respectiv 427.500 de lei, și 25% pentru soția supraviețuitoare, echivalentul a 142.500 de lei.

De asemenea, instanța a dispus ca soția fostului campion să suporte cheltuielile de judecată în cuantum de 31.758,28 lei, în beneficiul fiului defunctului.

De ce a decis instanța că renta viageră este bun propriu și nu bun comun

Iată principalele idei din motivarea instanței pe baza cărora s-a stabilit că renta viageră reprezintă bun propriu al fostului canotor Ștefan Tudor:

Caracter personal și post-carieră: Renta viageră se acordă sportivilor de performanță după încheierea carierei, ca recunoaștere pentru meritele lor excepționale, și și nu ca urmare a unei activități economice curente sau a contribuțiilor la un sistem de asigurări sociale.
Legătură directă cu performanța individuală: Dreptul la rentă este condiționat de realizări sportive excepționale (medalii olimpice, mondiale sau europene), fiind intuitu personae, legat strict de persoana sportivului.
Neimpozabilitate și finanțare publică: Renta este neimpozabilă și plătită direct de la bugetul de stat, prin Ministerul Tineretului și Sportului, nefiind bazată pe contribuții personale sau colective, spre deosebire de pensiile din asigurările sociale.
Natura juridică: Instanța a considerat că renta viageră se încadrează ca „bun dobândit cu titlu de premiu sau recompensă” și prin analogie ca recompensă pentru sacrificiile carierei sportive.
Încetarea la deces: Dreptul la rentă încetează automat la deces, ceea ce confirmă caracterul său personal și netransferabil moștenitorilor.
Excluderea de la bunurile comune: Pentru că renta nu este „venit din muncă” sau „pensie din asigurări sociale”, nu intră în masa bunurilor comune ale soților.

Ștefan Tudor a fost „Maestru Emerit al Sportului”

Fost component al CS Dinamo București, Ștefan Tudor a debutat în canotaj în anul 1965.

În 1970, alături de Petre Ceapura și Gheorghe Gheorghiu (cârmaci), Tudor a făcut parte din echipajul de doi rame cu cârmaci (2+), care a cucerit primul titlu mondial din istoria canotajului masculin românesc la Campionatul Mondial de la St. Catharines, Canada.

Doi ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Munchen (1972), același echipaj, de data aceasta alături de Ladislau Lovrenschi (cârmaci), a obținut prima medalie olimpică pentru canotajul masculin românesc, bronz la proba 2+.

Pentru performanțele sale remarcabile, Ștefan Tudor a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, rămânând o figură emblematică în istoria sportului românesc.