- Medicul urolog Radu Vărșăndan atrage atenția că urinarea cu sânge reprezintă o urgență medicală și subliniază importanța controalelor regulate, chiar și în absența oricăror simptome.
- Asta chiar și pentru cei care continuă să ducă o viață activă, fac sport, conduc, călătoresc și spun că se simt „în formă”.
* (P)
După vârsta de 60 de ani, riscul problemelor urologice crește semnificativ, iar unele dintre cele mai grave afecțiuni, inclusiv cancerul de prostată, pot evolua ani de zile fără simptome evidente.
Medicul urolog Radu Vărșăndan, din cadrul rețelei private de sănătate REGINA MARIA, explică ce analize ar trebui făcute anual, care sunt semnele de alarmă ce nu trebuie ignorate și de ce testul PSA rămâne esențial pentru depistarea precoce a bolii.
Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente probleme urologice care apar la bărbați, după vârsta de 60 de ani?
Cele mai comune sunt problemele legate de prostată, cum ar fi prostatita, adenomul de prostată sau cancerul de prostată. În cadrul prostatitei intră și infecțiile care se pot cantona la nivelul prostatei. Un alt gen de problemă urologică sau andrologică este sindromul hipoandrogenic sau scăderea testosteronului, care se poate manifesta după vârsta asta.
Care ar fi analizele minime pe care orice bărbat peste 60 de ani ar trebui să le facă anual, chiar dacă se simte perfect sănătos?
În primul și în primul rând PSA-ul, antigenul specific prostatic, care este markerul tumoral al prostatei. Asta pentru că începând cu vârsta de 60 de ani începe să crească riscul de apariție a cancerului de prostată. Deci analiza asta reprezintă un screening de fapt. Este foarte importantă valoarea PSA, dar și valoarea lui în dinamică, adică evoluția de la an la an. Pe locul doi ar fi analizele de urină, adică un sumar de urină și o urocultură, care ne arată și dacă există o infecție urinară, dar și multe alte lucruri despre funcționarea rinichilor, și testosteronul total, care cuantifică sănătatea andrologică. A vieții sexuale, a puterii de muncă și a ideației bărbatului după vârsta asta.
Bănuiesc că v-ați lovit și dumneavoastră de problemă, mulți bărbați evită controlul urologic din rușine. Ce probleme grave pot evolua „în tăcere” ani de zile fără simptome?
Cancerul de prostată! Gândiți-vă că acesta este cancerul numărul doi ca frecvență în lume după cancerul pulmonar la bărbat!
Ce simptome urinare ar trebui să îi trimită pe pacienți spre medicul urolog?
Urinare deasă și în timpul zilei, și în timpul nopții, un jet mai slab ca presiune sau întrerupt, o senzație de golire incompletă a vezicii urinare după ce a plecat de la baie, usturime la urinat și, evident, urinarea cu sânge, adică urina roșie.
Acesta e probabil chiar un caz de urgență.
Trebuie investigat, urgent! Și noi avem în urologie un protocol foarte clar pentru urinarea cu sânge, ca să nu ratăm nimic. Dar asta trebuie să se desfășoare la doctor. Și nu la medicul de familie, nu în altă parte. O urinare cu sânge trebuie să trimită bărbatul la doctor imediat.
Controlul anual e obligatoriu
Cât de des ar trebui să facă persoanele peste 60 de ani un control urologic de rutină?
Anual e OK.
Ce rol are testul PSA în depistarea precoce a cancerului de prostată? E un test care sperie multă lume. Ce înseamnă de fapt o valoare crescută și când nu înseamnă cancer?
Din păcate, acesta e un test absolut necesar, dar nu e un test perfect! Chiar dacă depășește să spunem valoarea de 4, nu se pune o ștampilă pe pacient. De aici și până la diagnosticul de certitudine al cancerului de prostată e drum lung. Dar o valoare crescută și mai ales o valoare crescută în dinamică, adică o creștere susținută a valorii lui pe termen de, să zicem, 6 luni, asta ne face să ne cam gândim la cancer.
Dar urinările frecvente sau trezitul noaptea pentru a urina sunt normale odată cu înaintarea în vârstă sau ar trebui investigate?
Trebuie investigate întotdeauna! Pentru că pot ascunde alte lucruri. Presiunea jetului scade cu vârsta, evident că o presiune avem la 20 de ani, alta la 55. Frecvența urinărilor poate crește cu vârsta sau în anumite situații, frig, umezeală, stres, emoții. Dar dacă problema devine una susținută, trebuie investigată neapărat.
Care sunt analizele care pot depista cancerul de prostată într-un stadiu în care se vindecă complet? PSA e suficient sau sunt și altele?
Gradat, după PSA, dacă e crescut, urmează altele. Ecografia urologică, de vezică și prostată, RMN multiparametric de prostată, iar acesta e un mare câștig în ultima vreme, că și în România a apărut de ceva ani, nu mulți, care ne arată dacă la nivelul prostatei există zone suspecte de cancer. Acest RMN face un scoring și dacă scoringul e maxim, suspiciunea de cancer e foarte înaltă în zonele respective. Urmează puncția de prostată, care prelevează niște mostre de țesut din interiorul prostatei și le dă la examenul histopatologic. Iar acesta e suveran și dă diagnosticul de certitudine. Că situația e neagră și cât de neagră e.
„Prevenția este cheia”
Există un stil de viață care poate ajuta la menținerea sănătății aparatului urinar după 60 de ani? Un bărbat activ, care face sport și arată bine, este automat protejat de problemele urologice?
Nu. Oricine poate fi afectat de o boală serioasă. Eu cred că prevenția, profilaxia este cheia. Adică controlul.
Ce rol au alimentația, alcoolul și hidratarea în sănătatea prostatei după 60 de ani? Există obiceiuri „banale” care fac mai mult rău decât credem?
Există foarte multe legende. Dar de obicei apariția cancerului de prostată eu cred că este legată de determinismul genetic. Foarte puțin influențează factorii externi. Dacă ai în gena ta ceva rău, la un moment dat în viață tot vei face cancerul de prostată.
Moștenirea este dovedită în cancerul de prostată. Tocmai de-asta ghidurile noastre spun că cei care au avut cazuri apropiate de cancer de prostată - tata, bunicul, unchiul - ar trebui să se controleze cu PSA și control urologic încă de la vârsta de 35 de ani Radu Vărșăndan, medic urolog Regina Maria
Dacă ați avea un tată sau un frate de 60+ care nu prea a fost la medic în mod regulat, ce analize i-ați face obligatoriu mâine dimineață?
Le voi spune în ordinea importanței generale, nu neapărat urologice. O homoleucogramă completă, un profil lipidic, care include colesterolul total, toate fracțiunile colesterolului și trigliceridele, o glicemie, niște probe de funcție renală, adică uree, creatinina și acid uric, o ionogramă, sodiu, potasiu, clor, niște analize pentru funcția hepatică, transaminaze, TGO, TGP și GGT, un sumar de urină și o urocultură, un PSA și un testosteron total. Puse cap la cap îți dau o idee asupra stării de sănătate generală.