- Prima Adunare Generală a Acționarilor după intrarea CFR Cluj în insolvență a adus schimbări importante în structura administrativă a clubului.
Insolvența a produs și o schimbare importantă în structura administrativă a CFR Cluj. Vasile-Marian Băgăcean, directorul general și reprezentantul legal al clubului la momentul intrării în insolvență, a fost scos din structura societății.
Schimbări la CFR Cluj după intrarea în insolvență: Marian Băgăcean, out
Ieșirea lui Băgăcean vine la doar câteva zile după intrarea oficială a clubului în insolvență. Pe 20 august, Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea CFR și a deschis procedura generală.
Cererea fusese formulată de club prin Băgăcean Vasile-Marian, în calitate de director general și reprezentant legal.
Potrivit raportului administratorului judiciar RTZ, Adunarea Generală a Acționarilor din 31 august a aprobat „descărcarea de gestiune” a lui Băgăcean și radierea acestuia din evidențele Oficiului Registrului Comerțului.
Băgăcean, interfața lui Ioan Varga
Decizia marchează ieșirea din organigrama clubului din Gruia a unuia dintre oamenii care au ocupat funcții-cheie în ultimii ani.
Băgăcean a devenit cunoscut în fotbal în 2017, când a preluat 62% dintre acțiunile CFR Cluj de la Arpad Paszkany, într-o tranzacție estimată la aproximativ un milion de euro. La acel moment era prezentat drept auditor financiar și om de afaceri clujean.
Ulterior, presa l-a catalogat drept „interfața lui Ioan Varga” și că, oficial, deținea 62% dintre acțiunile clubului și finanțase CFR prin împrumuturi.
Ultima operațiune financiară a lui Marian Băgăcean la CFR Cluj
Poziția lui s-a consolidat în timp. În decembrie 2025, Băgăcean era menționat în documentele societății drept acționar majoritar și director, iar o creanță de 16 milioane de lei (3,2 milioane de euro) pe care o deținea asupra CFR a fost convertită în acțiuni.
Operațiunea a majorat capitalul social al clubului, iar Băgăcean a primit 160 de milioane de acțiuni noi. Prin această mișcare, CFR Cluj a mai redus din gradul de îndatorare.
Ștefan Gadola, demisie validată
Acționarii au validat, în aceeași ședință, și situația lui Ștefan Gadola. Aceștia au aprobat actele întreprinse de fostul administrator până la data demisiei sale, 9 iunie 2026, și i-au acordat descărcarea de gestiune.
Gadola era unul dintre acționarii istorici ai clubului și unul dintre oamenii care au rămas în structura CFR după schimbările de proprietate din ultimul deceniu.
Marian Copilu, administrator special
În locul acestei formule, în cadrul insolvenței, acționarii l-au desemnat pe Marian Copilu administrator special, cu mandatul de a reprezenta CFR Cluj în procedura aflată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.
Numirea lui nu este întâmplătoare. Marian Copilu este un om cu o istorie importantă în conducerea CFR Cluj și a revenit în prim-planul clubului după declanșarea insolvenței.
Varga rămâne administrator al societății
Schimbările nu înseamnă însă dispariția lui Ioan Varga din structura formală a societății.
Potrivit datelor din Registrul Comerțului prezentate de Termene.ro, Ioan Varga și Răzvan Constantin Teișanu figurează în continuare ca administratori ai CFR 1907 Cluj SA, cu mandate până în decembrie 2029.
Datoriile declarate de CFR Cluj la 31 iulie erau de 37,5 milioane de euro
Potrivit datelor prezentate de CFR Cluj în fața instanței, la 31 iulie 2026, societatea avea datorii totale de 197.087.878,44 lei, echivalentul a 37,5 milioane de euro!
Cea mai mare parte, 135.672.362,74 lei, aproximativ 25,8 milioane de euro, reprezintă datorii pe termen scurt.
Structura datoriilor prezentată tribunalului:
- 170.157.591,50 lei (32.400.000 €) - obligații față de furnizori și alți creditori;
- 10.351.328,86 lei (1.970.000 €) - datorii către jucători;
- 16.231.197,08 lei (3.090.000 €) - datorii către bugetul de stat;
- 347.761 lei ( 66.000 €) - datorii către salariați.
În schimb, lichiditățile disponibile ale clubului erau de numai 1.537.187,03 lei, circa 293.000 de euro.
CFR a raportat, de asemenea, o pierdere operațională de 17.937.692,30 lei, aproximativ 3,42 milioane de euro, ceea ce înseamnă că veniturile din activitatea curentă nu au acoperit cheltuielile operaționale.