- David Popovici a luat aur la 200m și bronz la 100m, după o cursă cu o concurență uriașă.
- Diana Mocanu rămâne singurul sportiv român cu două medalii olimpice de aur.
- Cum a fost acum, cum a fost atunci?
Efortul maxim pe care jumătate dintre noi l-au putut face miecuri seară a fost să nu adormim înainte de finala disputată aproape de miezul nopții. Am băut cafea.
David a avut un pic mai mult de furcă. Tânărul de 19 ani a intrat ”în cel mai puternic lot de finală de 100 m adunat vreodată”, așa cum a exclamat televizunea Fox Sport din Australia în debutul serii. Iar australienii sunt maeștrii natației. Și au avut dreptate!
Vis pentru spectatori și infern pentru sportivi
Cursa din Paris a început cu doi deținători recenți ai recordurilor mondiale, Pan Zhanle și David Popovici, cu un dublu medaliat la 100 m individual, australianul Kyle Chalmers, cu cel mai în formă american pe această distanță Jack Alexy și cu francezul teribil Maxime Grousset.
O singură dată în istoria de peste 100 de ani a natației, România a trecut de un asemenea baraj.
Fata cu fes pe cap
Diana Mocanu a ajuns la Sydney 2000 cu un fes în cap, ca să nu-i fie frig când ieșea din Aquatic Center, acolo unde se antrena, nebăgată în seamă de nimeni. Avea 16 ani, venea din Brăila și la stilul spate, unde înota ea, favorite erau sportivele din Japonia și franțuzoaica prin adopție, Roxana Mărăcineanu. România nu exista în elita înotului mondial și olimpic.
Dar ceva de neuitat s-a întâmplat în acele zile albastre de la Sydney, în orașul din sudul planetei. De pe țărmul Australiei de est, dacă pui o lanternă direct în jos, lumina nu mai întâlnește drum de câteva mii de kilometri nici un petec de pământ, decât apă, până în Antarctica.
În prima finală, Diana a pornit șovăielnic. Iar la 100 de metri, orice slăbiciune e fatală. Japonezele Mai Nakamura și Noriko Inada au flancat-o, în fruntea cursei. Românca a întors a treia la 50 de metri. Acum, la Paris, David a întors al șaptelea. În ambele cazuri, pe 100 de metri, e imposibil de recuperat. Cursele s-au strâns, insuficient însă.
Catamaranul Diana Mocanu
Roxana Mărăcineanu a urcat și ea, Diana înota bine, dar ordinea lumii era fixată.
Și, apoi, la microfonul TVR 1, Radu Naum a început să strige, fiind singurul care se auzea, practic, dincolo de geamul din Aquatic Center din Sydney. ”15 metri! 10 metri!”, a țipat Naum, martor la un fenomen nemaintâlnit, o înaintare nefirească în apă, în timp ce un val de spumă albă s-a ridicat pe culoarul Dianei Mocanu!
Proptită practic cu spatele de pe apă, ca un catamaran, puștoaica a ajuns întâi pe locul 2, apoi pe 1 și, după aceea, s-a aruncat direct în peretele bazinului.
Diana a început să râdă abia atunci în timp ce oamenii din delegația României au început să plângă în tribună, iar noi să tremurăm la masa presei, nevenindu-ne să credem că s-a rupt blestemul natației noastre, că avem o campioană olimpică în persoana unei fete în care nimeni nu credea, cu excepția ei și a propriei antrenoare, Laura Sachelarie.
În tribună, Doina Sava, antrenoarea Cameliei Potec, uitase de orice rivalitate și sărea ca un copil, sărbătorind momentul nesperat al ieșirii înotului valah din copilărie.
Imnul României
Mai târziu, pe aceeași arenă, Diana Mocanu a repetat isprava și la 200 de metri spate, unde nu a mai dat nici o șansă adversarelor. Pe 2 a venit franțuzoaica de origine română Roxana Mărăcineanu, care a zâmbit auzind „Tricolorii”, cântat pentru puștoaica în trening lălâu, mult prea mare pentru ea. Dubla campioană olimpică Diana Mocanu ne saluta ca un Gavroche.
Cu aceste amintiri a pornit cursa de azi a lui David Popovici. E greu, e o presiune incorectă, dar sportul avansează, ca orice domeniu uman, mereu prin referirea la ceea ce alții au făcut înaintea ta. Succes pentru cei care cred, vorba cuiva, că au venit pe lume dintr-o nucă de cocos.
Când David s-a aruncat în apa bazinului de la La Defense, într-un fel i-a avut în spate pe toți.
David, pe locul 7 după 50 de metri
Finala pornește sufocant, iar acesta e un eufemism. Chinezul Pan Zhanle înoată ca un strigăt al revanșei. Îl urmează australianul Kyle Chalmers, unul dintre cei mai eleganți și eficienți înotători ai lumii. Se spune că unde înoată el nu sare apa. Dar acum apa țâșnește din toate părțile.
David a întors pe locul 7 la 50 de metri. Niciodată n-a fost atât de în spate la aceste Jocuri Olimpice. Și, apoi, ca de obicei, începe cursa sa stoică de recuperare. Trece pe 6, pe 5, pe 4. Trage cât poate de el, tribunele sunt în picioare, între chinezul Pan Zhanle și restul lumii este o secundă.
Dar David mai are o treabă de făcut aici, așa cum a spus. Pe ultimii metri, el se întinde, trage, împinge și se propulsează pe locul 3, cu 47.49, la o sutime de scundă de timpul australianului Kyle Chalmers, care a luat argintul cu 47.48.
Undeva în stratosferă, plutește chinezul Pan Zhanle, care cucerește titlul cu 46.40, nou record mondial! Cu atît mai frumos e ceea ce a obținut David Popovici.
Miile de copii
Dăm legătura la Sydney 2000. O fată de 16 ani se urcă pe podium. E tunsă scurt. Are un trening larg pe ea, cît să încapă în spate tot viitorul care va veni. Mai sunt 4 ani până se va naște David Popovici.
Azi nu plîngem. Așa cum mii de copii s-au apucat de natație după Diana Mocanu, la fel se petrec lucrurile și acum, după 24 de ani, când îl avem pe David Popovici, eroul de la Paris, cel care nu renunță niciodată.