- Eric de Oliveira (40 de ani), cel mai bun marcator străin din istoria campionatului nostru, a vorbit despre posibilitatea ca unul dintre cei doi fii ai săi să reprezinte România într-o bună zi.
- Brazilianul a fost invitatul podcastului TOP LEVEL, realizat de jurnaliștii GOLAZO.ro Cătălin Țepelin și Dan Udrea.
Eric de Oliveira are doi fii, Antony 10 ani, respectiv Deric 14 ani.
Primul a luat-o pe urmele tatălui său și este legitimat la ACS Mediaș, în timp ce băiatul cel mare, s-a orientat spre rugby.
Eric își pune toata baza în fiii săi: „Sunt încrezător că o să aveți un Oliveira la națională!”
Născuți pe teritoriul României, atât Antony, cât și Deric sunt eligibili pentru a reprezenta țara noastră.
Eric este foarte încrezător în talentul copiilor lui și crede că într-o bună zi unul dintre ei va debuta sub tricolor.
Sunt talentați puștii tăi?
Amândoi sunt. Antony e copia mea fidelă, numa’ că-i dreptaci. Are 10 ani, face 11 acum în ianuarie. Deric are 14 ani, are aproximativ 1,90 și 45 la picior. Face rugby, are talent pentru vârsta lui.
Deci cel mare face rugby, iar cel mic, fotbal.
Da. Sunt sportivi amândoi. N-aveau cum altfel: Cosmina handbalistă, eu fotbalist…
Pentru cei care nu știu, Gaz Metan Mediaș a intrat în faliment, nu?
Da, și am avut ideea de a crea o echipă nouă. Ne-am adunat câțiva oameni și am creat-o. Buzean, care a fost fundaș stânga la noi, este un președinte.
Și echipa mare este acum în Liga 3?
Acum suntem în loc de play-off în Liga 3.
Și în același timp antrenezi copii și juniori?
Da, sunt secund la echipa mare și antrenez copii și juniori.
Și-ți place? Te vezi făcând asta?
(...) A început să-mi placă. Copiii au început să mă aducă la starea de Eric ăla adevărat, Eric ăla pe care îl știți voi. (...) Și am crescut un grup foarte tare, până la urmă. Mi-am dat seama că copiii m-au salvat. M-au făcut să devină Eric cel de dinainte, Eric ăla care zâmbește, Eric ăla luptător. Îmi pierdusem încrederea, acum am iar încredere. Uite, weekendul trecut a fost „Cupa de iarnă Eric de Oliveira” și nu putea să fie mai bine decât să câștig chiar eu primul turneu, la noi acasă. Alaltăieri am plâns de patru ori când m-am uitat la sfârșitul meciului, cum a intrat toată lumea peste ei de bucurie, iar ei erau copleșiți de emoții și de presiunea pe care au, „bă, Eric e antrenorul meu”. Am vorbit și cu Anthony zilele astea: „Tati sunt de la ușa casei înăuntru. Când vii la teren, eu sunt antrenorul tău, nu-mi pasă. Ori te comporți ca atare, ori … Ți-am zis, lumea se va uita la tine mai atent, că ești copilul lui Eric. Dar eu nu mă las. Dacă tu spui că vrei fotbal, eu nu te las decât atunci când lumea o să zică „bă, uite-l pe tatăl lui Anthony”, nu „uite-l pe copilul lui Eric”. Atunci eu îmi voi fi îndeplinit datoria. (...) Anthony este un copil atât de matur pentru vârsta lui, încât eu știu că nu va da gres nicăieri. (...) Eu sunt încrezător că o să aveți un Oliveira la națională!