- Scandalos este un eufemism pentru felul în care a fost arbitrat meciul Franța-Paraguay 1-0. Dar cum a fost posibil așa ceva? Cum poate Collina să gireze așa ceva? Ilgiz Tantașev, un individ fără scrupule, probabil parior, a fost pe punctul să elimine vicecampioana mondială.
Franța a jucat prost cu Paraguay, dar nu asta e problema. Sau nu despre asta e vorba. Mbappe, Dembele, Olisse și Barcola au căzut în bazinul admirației de sine după demonstrația de fotbal din meciul cu Norvegia, 4-1.
În loc de implicare, indiferență, în loc de inspirație, joc clișeist. Dar nu asta este problema. Problema este arbitrul uzbek Ilgiz Tantașev. De fapt, a fost. Din fericire, căci puteam asista la o surpriză uriașă cauzată nu atât de jocul modest al francezilor, ci de un arbitraj scandalos.
Niciun cartonaș pentru Paraguay?!
Nu am văzut niciodată așa ceva. Iar când zic niciodată înseamnă chiar niciodată. Uzbekul Ilgiz Tantașev, fost cetățean al Uniunii Sovietice, în vârstă de 42 de ani și posesor de ecuson FIFA din 2013, a oferit lumii o mo(n)stră de arbitraj murdar ale cărui cauze ar trebui analizate mai atent. De cine, nu știu.
Dacă o fi existând o comisie de etică a forului mondial, care să cerceteze ce s-a aflat în spatele acestei demonstrații urât mirositoare, ar trebui să aflăm cum a fost posibil ca francezii să termine meciul cu 3 cartonașe galbene, în timp ce măcelarii antrenați de argentinianul Gustavo Alfaro (parcă reîncarnarea lui Jean Pădureanu) să nu aibă niciunul.
Golanii din Asuncion
Zero cartonașe galbene și zero eliminări la capătul unei partide în care paraguayenii nu că au faultat, ci au jucat la rupt picioarele adversarilor. Lui Ceceres, huiduma care l-a marcat om la om pe Mbappe, îi lipsea ghioaga care apare în cârca reprezentărilor oamenilor primitivi din picturile rupestre.
Sud-americanii au provocat, au obstrucționat, au simulat, au lovit nu doar cu picioarele, ci și cu pumnii, au tras de timp.
Golanii setați de Pădureanu de Asuncion să joace cel mai murdar fotbal posibil au făcut toate lucrurile acestea sub privirile binevoitoare ale tovarășului Tantașev. Care bineînțeles că „nu văzuse” nici faultul în careu asupra lui Desire Doue.
Noroc cu cei din camera VAR, chilianul Juan lara și italianul Marco Di Bello. Noroc pentru Franța și pentru noi, ghinion pentru Uzbek. Nu poți greși astfel. Nu la extrem, nu tot timpul.
Amintiți-vă de unde am scăpat!
Cum a fost totuși posibil așa ceva? Sunt arbitri europeni buni care stau degeaba, printre care, îl simpatizăm sau nu, și Istvan Kovacs. Dar FIFA defilează cu specimene ca Tantașev care pot vicia rezultatul Cupei Mondiale.
Tantașev provine dintr-o zonă problematică, iar accentului lui rusesc în momentul în care a catadicsit să anunțe penaltyul acordat francezilor ne amintește din ce fel de lume am evadat acum 36 de ani.
Un scenariu
Pentru delectare, vă propun un scenariu. Un arbitru află că va fi delegat la un meci între marea favorită a Mondialului și un outsider.
Un outsider cunoscut pentru antijoc și duritate dusă dincolo de o limită a minimei sportivității. Și se întâmplă că arbitrul cu pricina este și un tip care pariază, iar acum i s-a ivit nesperatul noroc să mizeze, prin interpuși, pe propria prestație. Ce paleașcă!
Vă dați seama ce cotă poate avea un pariu pe zero cartonașe în contul Paraguayului? Vi se pare plauzibil sau imposibil acest scenariu?
Francezii prea finuți
Cotidianul L'Equipe l-a notat cu 1 pe Tantașev, motivând că uzbekul a stricat jocul. Finuți. Și mai zice lumea că sunt francezii nu știu cum.
Dacă era să pățim noi așa ceva, urlam de se auzea până în buncărele subterane ale miliardarilor americani.
Didier Deschamps a spus tot așa în registrul politeții că adversarii i-au tocat. Pare un eufemism. Circul dinaintea executării penaltyului, cu paraguayenii care râmau punctul de la 11 metri este o rușine pentru fotbal și pentru întreaga competiție.
Nu am văzut așa ceva nici la județeană, nici la campionatele sătești. Evident că și momentul acesta a fost tolerat de Tantașev.
După baia de sânge
Probabil că Pierluigi Collina îl va trimite acasă pe uzbekul rusofon, dar cum a fost posibil ca italianul șef suprem al arbitrajului peste FIFA să gireze o astfel de delegare? A fost doar o alegere nefericită sau a fost și altceva? Dacă vom afla, ar fi o minune.
Vom afla, în schimb, dacă Franța s-a trezit și s-a călit după baia de sânge cu Paraguay. Urmează sfertul de finală cu Maroc.
Maroc este o echipă clar mai bună decât creatura hidoasă a lui don Alfaro Pădureanu, dar într-un anumit registru, al golăniei, nu foarte departe de sud-americani.
Bun fotbalist, Hakimi e și el un soi de Caceres. Sau de cumul de Galarza și Almiron. Așa că Franța o are grea cu Maroc din toate punctele de vedere cu Maroc.