- Gabriella Papadakis și Guillaume Cizeron au adus Franței 11 medalii de aur la patinaj artistic. Au fost 20 de ani parteneri la proba de dans.
- Ea s-a retras în decembrie 2024 și a publicat luna trecută o carte explozivă, în care atacă tot: pe el, pe mama ei, întreg patinajul.
- Cizeron are acum o altă parteneră cu care a cucerit Europa și vrea aurul olimpic la Milano Cortina 2026.
Cea de-a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă s-a lansat, Milano Cortina 2026 durează fix 17 zile, între 6 și 22 februarie.
La patinaj artistic, francezul Guillaume Cizeron (31 de ani) visează la alt aur la dans, dar nu o mai are alături pe Gabriella Papadakis (30), partenera sa legendară două decenii.
Papadakis și Cizeron s-au despărțit după 11 medalii de aur. El are altă parteneră la JO 2026
Ei au fost campionii olimpici la precedenta ediție, Beijing 2022, unicul lor loc 1 la JO. Dar mai aveau alte zece medalii de aur împreună.
Spectaculosul lor duet s-a destrămat oficial în decembrie 2024.
De anul trecut, Cizeron s-a pregătit cu Laurence Fournier Beaudry (33 de ani), și cei doi au cucerit aurul la Europene în ianuarie 2026.
Acum, vor locul 1 și la Milano Cortina.
Papadakis: „Eram epuizată, fizic și psihic”
Gabriella a renunțat definitiv la patinaj în 2024. La acea vreme, spunea, potrivit L’Equipe:
„M-am oprit pentru că mediul în care lucram devenise profund nesănătos. Eram epuizată, fizic și psihic. Trebuia să plec pentru a mă proteja. Nu aveam de ales”.
Tot atunci a început să scrie la cartea vieții, a carierei, „Pentru a nu dispărea”, publicată pe 15 ianuarie 2026, la nicio lună de startul Olimpiadei albe.
A șocat cu dezvăluirile ei. Împotriva mamei, prima sa antrenoare Catherine Papadakis, împotriva lui Cizeron, împotriva patinajului.
Concluzia, totul o afectase atât de mult încât a căzut în depresie: „Am ajuns să-mi pierd stima de sine”.
Între mama antrenoare și partenerul autoritar: „Mi-am pierdut total stima de sine”
A scris despre violența sexuală suferită spre sfârșitul adolescenței, dar mai ales despre relația nocivă cu mama și cu cel care i-a fost partener pe gheață de când avea 9 ani.
„Mama este puternică, autoritară. Știe ce vrea și știe cum să ceară asta. E iute la mânie, rareori plânge. Copiii și elevii ei au învățat să se supună”. Așa a prezentat-o pe Catherine în carte, potrivit L'Equipe.fr.
Și Cizeron: „Guillaume e cel mai mic în familia lui, copilul minune. Știe ce vrea și știe cum să ceară asta. Întotdeauna primește ce dorește și nu greșește niciodată.
Cei doi pot declanșa Al Treilea Război Mondial. Am învățat repede să temperez lucrurile. Nu mai știu de vine această certitudine, ci doar că mă consumă complet. După ani petrecuți prinsă între ei, mi-am pierdut total stima de sine”.
Uneori simțeam că singura modalitate prin care ei se puteau înțelege era să se alieze contra mea. Așa am ajuns să cred că nu sunt bună: nu sunt o patinatoare bună, nu am idei bune, doar bună la a face ce mi se cere. Gabriella Papadakis, fostă mare patinatoare franceză
Papadakis, spre Cizeron: „Mi-e frică de tine!”
A descris diferența dintre ea și Cizeron la concursuri și cei doi în afara patinoarului.
„În public, părem cei mai buni prieteni. Glumim, râdem până la lacrimi. Această complicitate dispare imediat ce nu mai e nimeni prin preajmă”.
În privat, Guillaume nu mai este la fel: e autoritar, exigent, critic. Nu mai pot patina cu el decât dacă e prezent un antrenor. Mă simt inconfortabil în prezența lui. Gabriella Papadakis, în cartea „Pentru a nu dispărea”
Ajunsese atât de rău încât i-a spus: „Mi-e frică de tine!”.
Cum vedea cariera: „Zi de zi, continui să fiu în situații în care corpul meu nu-mi aparține”
În autobiografie, Gabriella s-a referit și la lumea patinajului, a dansului în patinaj. A legat trauma din adolescență de durerea trăită în carieră.
„Nu sufăr pentru că am fost abuzată sexual când eram mai tânără, ci pentru că, zi de zi, continui să fiu în situații în care corpul meu nu-mi aparține”.
Sunt acolo fără să fiu cu adevărat acolo, locuind pe jumătate acest corp care face mecanic acțiunile ce i se ordonă. Gabriella Papadakis, în cartea „Pentru a nu dispărea”