Publicat:
06.02.2026, ora 14:07
Actualizat: 06.02.2026, ora 14:07
- În timp ce România participă la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 (6-22 februarie) cu o delegație formată din 28 de sportivi și o rezervă, unul dintre simbolurile sporturilor de iarnă din țară zace abandonat, sub zăpadă, într-o liniște aproape totală.
Pista de bob și sanie de la Sinaia, singura omologată vreodată internațional din istoria României, este astăzi o rană deschisă în munte, o relicvă a unei epoci în care sportul de performanță conta. Inclusiv sporturile de iarnă.
Drumul care nu mai duce nicăieri
Accesul către zonă spune deja o poveste. Drumul spre Cota 1.400 e închis. Bariera forțează orice vizitator să continue pe jos, într-un peisaj dominat de liniște, frig și zăpadă neatinsă. Pe măsură ce înaintezi, urmele umane dispar aproape complet. Rămân doar pașii animalelor sălbatice: vulpi, urși, poate mistreți, care au revendicat un spațiu abandonat de oameni.
Zona pistei este aproape nepopulată. Nicio activitate, niciun zgomot mecanic, niciun semn că aici s-ar fi scris cândva istorie. Doar câteva urme de pași rătăciți, probabil ale unor localnici sau turiști curioși, se pierd printre urmele animalelor.
Beton, rugină și tăcere
Odată ajuns în dreptul pârtiei, în locul în care aceasta traversează șoseaua care urcă spre Cota 1.400, începi să cauți, aproape instinctiv, elementele care ar putea trăda existența unei piste de bob. Dar ceea ce vezi seamănă mai degrabă cu un decor post-industrial abandonat.
Grilajele metalice lipsesc pe porțiuni întregi. Cele care au mai rămas sunt ruginite, deformate, înghițite de mușchi și zăpadă. În unele locuri, acestea nu mai protejează nimic, ci devin obstacole, adevărate liane de care trebuie să te agăți ca să sari peste buștenii căzuți sau aruncați direct pe mijlocul pistei.
Canalul de beton, odinioară înghețat și lustruit pentru competiții internaționale, este acum plin de crengi, frunze uscate, pământ și gheață murdară. În curbe, pereții sunt pătați de infiltrații vechi, iar structura pare să fi fost înghițită încet de munte.
Clădiri fără sportivi, sport fără infrastructură
Una dintre clădirile aflate lângă pistă nu mai are nicio legătură cu sportul. A fost transformată într-un spațiu de depozitare pentru cauciucuri. Munți de anvelope zac acoperiți de zăpadă, într-un contrast absurd cu destinația inițială a construcției, aceea de a susține un lot național de bob și sanie.
La câteva sute de metri distanță, se observă însă altceva: clădiri noi, aflate în construcție. Investiții imobiliare apar tot mai des în apropierea unei piste abandonate, semn că dezvoltarea urmează alte priorități decât sportul de performanță.
Unde ar fi trebuit să fie linia de sosire a bobului, finalul unei coborâri de 1.500 de metri realitatea este aproape ironică. La aproximativ 200 de metri se află o pistă improvizată de săniuș, folosită probabil de copii sau turiști ocazionali. În lipsa unei infrastructuri sportive funcționale, muntele a fost reinventat spontan, fără reguli, fără omologări, fără istorie.
Boburile naționale, lăsate de izbeliște
Poate cea mai dureroasă descoperire este ascunsă lângă pistă, sub un strat gros de zăpadă. Două boburi vechi, scoase din uz, distruse, care au aparținut cândva lotului național, zac abandonate. Caroserii crăpate, vopsea exfoliată, metal ruginit. Sunt acoperite de zăpadă, la fel ca pista însăși, ca și cum ar fi fost îngropate intenționat pentru a fi uitate.
Nu există panouri explicative, nu există protecție, nu există intenția de conservare. Sunt relicve lăsate de izbeliște, martori tăcuți ai unui sport pe care România pare că l-a abandonat.
O pistă cu istorie europeană
Ironia este cu atât mai mare cu cât pista de bob și sanie din Sinaia a fost singura din România omologată de federația internațională. Construită între 1974 și 1976, într-un efort care a durat doi ani, pista avea următoarele caracteristici:
- lungime: 1.500 m
- diferență de nivel: 137 m
- 13 curbe
- pantă maximă: 14,25%
- pantă medie: 8,93%
- înghețare naturală, pe structură de beton
În perioada 24-25 ianuarie 1976, aici s-a desfășurat Campionatul European de Bob de Tineret, în fața a aproximativ 30.000 de spectatori. Un an mai târziu, Sinaia ar fi trebuit să găzduiască Campionatul European de Bob, însă competiția a fost anulată din cauza temperaturilor prea ridicate.
Degradare și explicații oficiale
În anii '90 și 2000, pista a început să se degradeze. Startul competițiilor s-a mutat la virajul 5, semn clar că structura nu mai putea fi folosită integral. Astăzi, pista este complet în paragină.
Explicația oficială a venit în 2014, prin vocea lui Ioan Dobrescu, fost secretar general COSR, la mai bine de un deceniu după ce degradarea devenise evidentă: „Am avut și noi o pârtie, la Sinaia, dar, din păcate, s-a mișcat muntele și mai putea fi folosită în doar trei viraje. Nu se poate renova, ar trebui construită una nouă”.
În plin hățiș politic și administrativ, colosul de beton a fost abandonat fără un plan alternativ, fără o pistă nouă, fără o strategie pentru sporturile de alunecare.
După ce a vizitat locația, GOLAZO.ro a trimis două seturi de întrebări, unul către Primăria Sinaia, celălalt spre Federația de Bob și Sanie. Până la publicarea materialului nu am primit niciun răspuns.
România olimpică, fără pistă de bob
În 2026, România e prezentă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, cu sportivi care vor concura la 8 discipline. Dar bobul și sania nu mai au casă în România, nu mai au pistă, nu mai au infrastructură.
Cei care ar fi putut visa la performanță se antrenează în condiții degradante, în afara țării sau renunță. Așteptăm răspunsurile la întrebările trimise. În timp ce Europa se pregătește pentru un nou spectacol olimpic de iarnă, România își privește, în tăcere, singura pistă de bob omologată internațional abandonată.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
