Publicat:
23.09.2026, ora 12:10
Actualizat: 23.09.2026, ora 12:33
- George Bozieru, fostul președinte al CSL Ștefăneștii de Jos, a cerut un ordin de protecție împotriva lui Andrei Constantinescu, fost analist-video al echipei.
- Bozieru a prezentat în instanță un mesaj primit pe WhatsApp drept o amenințare cu moartea: „Bag cuțitu’ în tine și îți iau gâtul”.
- În primă instanță, mesajul a fost atribuit lui Constantinescu. În apel, Tribunalul a pus însă sub semnul întrebării autenticitatea expeditorului, după ce magistrații au identificat o vulnerabilitate tehnică în capturile de ecran depuse la dosar.
Conflictul dintre foștii colaboratori de la nou-promovata în Liga 2 CSL Ștefăneștii de Jos, George Bozieru (26 de ani), fostul președinte al clubului, și Andrei Constantinescu (44 de ani), fost analist-video al echipei de fotbal, a ajuns în instanță, după ce Bozieru a cerut un ordin de protecție împotriva lui Constantinescu.
Mesajul prezentat ca amenințare cu moartea, pus sub semnul întrebării
În centrul dosarului s-a aflat un mesaj WhatsApp pe care Bozieru l-a prezentat ca fiind o amenințare cu moartea. El a susținut că mesajul fusese trimis de Constantinescu, pe 17 august 2026, și conținea amenințarea: „Dacă nu îți face garda nimic, bag cuțitu’ în tine și îți iau gâtul”.
În primă instanță, Judecătoria Sectorului 3 a considerat că mesajul îi aparține lui Constantinescu și a emis un ordin de protecție pentru 4 luni.
Constantinescu a negat că l-a trimis și a făcut apel, susținând că proba este falsă, modificată cu ajutorul unui program de editare.
Tribunalul: „Dubiu plauzibil” privind identitatea expeditorului
În apel, Tribunalul București a analizat dacă mesajul putea fi atribuit lui Constantinescu și a constatat un „dubiu plauzibil”.
Instanța a arătat că numărul afișat ca „nume” în conversația WhatsApp nu corespunde numărului de telefon de pe care a fost trimis mesajul.
Judecătorii au luat în calcul inclusiv posibilitatea ca o terță persoană să fi creat un cont WhatsApp cu fotografia lui Constantinescu și un alt număr de telefon, pentru a crea aparența că mesajul provine de la el.
În lipsa unei expertize tehnice judiciare sau a unor date furnizate direct de WhatsApp, Tribunalul nu a putut stabili cu certitudine cine a trimis mesajul în cadrul procedurii privind ordinul de protecție.
Detaliul de pe WhatsApp care a zdruncinat acuzațiile: Număr în loc de nume!
Conform motivării deciziei din apel, magistrații au analizat detaliat capturile de ecran depuse la dosar și au descoperit o vulnerabilitate tehnică.
Judecătorii au observat că mesajul contestat apărea în conversație asociat unui contact salvat de destinatar sub forma unui număr de telefon în câmpul destinat numelui. În conversație apărea și mențiunea că acel număr „este contact”.
Instanța de apel a reținut un aspect pe care prima instanță l-a ignorat: „Asocierea nume-număr este un atribut generat unilateral și necontrolat de utilizatorul destinatar, needitat de furnizorul serviciului, susceptibil de eroare, confuzie la import sau editare ulterioară”.
Prin urmare, judecătorii au constatat că există posibilitatea ca un alt număr de telefon să fi fost salvat intenționat în agendă sub forma numărului oficial al pârâtului, pentru a simula o expediere din partea acestuia.
Ansamblul probator nu conduce la o certitudine rezonabilă nici cu privire la identitatea autorului conduitei imputate, nici cu privire la existența unei temeri actuale și justificate din partea intimatului-apelant. Tribunalul București, motivare apel
Și fotografia de profil a ridicat semne de întrebare
Tribunalul a analizat și fotografia de profil asociată numărului de pe care fusese transmis mesajul.
Imaginea era aceeași fotografie pe care Andrei Constantinescu o recunoscuse ca fiind a sa, dar judecătorii au remarcat că aceasta apărea mărită și decupată în comparație cu fotografia originală.
„Această împrejurare constituie un indiciu tehnic suplimentar care susține ipoteza uzurpării identității vizuale a pârâtului, iar nu a utilizării de către acesta a numărului de telefon incriminat” se arată în motivarea apelului.
Instanța a explicat că fotografia de profil de pe WhatsApp nu poate confirma identitatea utilizatorului, deoarece poate fi preluată și folosită de orice persoană.
„Indiciu tehnic de manipulare”
În motivare, judecătorii au arătat: „Este cunoscut faptul că fotografia de profil WhatsApp poate fi setată de orice utilizator, independent de identitatea reală a acestuia, prin simpla preluare a unei imagini publice, inclusiv prin capturarea de ecran a unei fotografii deja existente, urmată de decupare sau mărire pentru a fi încadrată în formatul circular impus de aplicație.
Faptul că imaginea prezintă un zoom vizibil față de sursa originală recunoscută de pârât este un indiciu tehnic al unei asemenea manipulări”.
Instanța: contul WhatsApp putea fi creat de o terță persoană
Pornind de la acest indiciu și coroborându-l cu incertitudinea privind identitatea expeditorului, instanța a apreciat că nu poate fi exclus ca mesajul să fi fost trimis de altcineva decât Constantinescu.
„Această împrejurare, coroborată cu incertitudinea privind identitatea reală a numărului expeditor, naște dubiul rezonabil potrivit căruia contul WhatsApp de pe care a fost expediat mesajul a fost creat de o terță persoană, care a preluat atât o fotografie publică a apelantului-intimat, cât și - posibil - a asociat acest cont unui număr de telefon diferit de cel al apelantului-intimat, tocmai în scopul creării aparenței că mesajul provine de la acesta”.
Controversa mesajului: „Doar latri sau și muști?”
Instanța a analizat și comportamentul lui George Bozieru după emiterea ordinului de protecție.
Judecătorii au observat că acesta a inițiat pe Facebook un schimb cu Andrei Constantinescu și i-a răspuns public: „doar latri sau și muști?”.
Tribunalul a apreciat că o asemenea conduită este dificil de conciliat cu starea de vulnerabilitate și pericol iminent invocată de Bozieru.
Bozieru respinge această interpretare și precizează că mesajul i-a fost transmis lui, nu lui Constantinescu. „Orice încercare de inversare a acestei realități și de prezentare a mea drept autor al mesajului este falsă”, a declarat Bozieru pentru GOLAZO.ro.
Tribunalul a pus sub semnul întrebării și temerea lui Bozieru
În motivare, instanța a explicat: „În opinia tribunalului, o persoană aflată în starea de vulnerabilitate și pericol iminent invocată nu inițiază, de regulă, un asemenea schimb cu persoana pe care o percepe drept amenințare la siguranța sa.
Această conduită contrazice elementul subiectiv esențial al măsurii, respectiv temerea reală și justificată și constituie un indiciu obiectiv, exterior probelor tehnice contestate, al lipsei de credibilitate a susținerilor intimatului-apelant”.
Astfel, instanța a considerat episodul de pe Facebook un indiciu suplimentar în evaluarea existenței unei temeri actuale și justificate, alături de problemele privind identificarea autorului mesajului de pe WhatsApp.
Ordinul a fost menținut din cauza postărilor de pe Facebook
Deși Tribunalul nu a putut stabili cu certitudine că mesajul de amenințare cu moartea a fost trimis de Andrei Constantinescu, ordinul de protecție a fost menținut.
Motivul este un alt episod din conflictul dintre cei doi foști oficiali ai CSL Ștefăneștii de Jos: postările de pe Facebook, considerate de prima instanță acte de violență cibernetică, care a avut drept scop denigrarea şi umilirea lui George Bozieru.
Constantinescu nu a contestat această parte a hotărârii.
Ordinul de protecție, redus de la patru luni la o lună
Tribunalul a redus însă durata măsurii de la patru luni la o lună, menținând în cazul lui Constantinescu obligația de a păstra o distanță de cel puțin 200 de metri față de Bozieru și interdicția de a lua legătura cu acesta.
Decizia Tribunalului București, pronunțată pe 7 septembrie 2026, este definitivă.
Bozieru a invocat amenințări transmise prin interpuși
Bozieru a cerut ca Andrei Constantinescu să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
În apel, fostul președinte de la Ștefăneștii de Jos a invocat și un episod ulterior hotărârii Judecătoriei: un avertisment telefonic primit de la o persoană care i-ar fi transmis că Constantinescu „nu s-ar lăsa până nu l-ar ucide”.
Bozieru a mai susținut că i s-ar fi cerut, indirect, să își angajeze o gardă de corp. Tribunalul a respins cererea.
Acuzațiile au fost demontate definitiv ca fiind false. Mesajele de amenințare nu îmi aparțin. S-a demonstrat în mod indubitabil că am fost victima unei campanii agresive de denigrare și umilire. În continuare, îmi rezerv dreptul legal de a acționa în Instanță persoanele care au orchestrat această înscenare Andrei Constantinescu, pentru GOLAZO.ro
Reacția lui Bozieru, pentru GOLAZO.ro: „Este o diferență esențială între «nu s-a putut stabili» și «s-a stabilit că nu a fost el»”
George Bozieru a declarat pentru GOLAZO.ro că motivarea Tribunalului a fost, în opinia sa, interpretată trunchiat.
El subliniază că instanța nu a stabilit că mesajul din 17 august 2026 „dacă nu îți face garda nimic, bag cuțitu’ în tine și îți iau gâtul”, nu a fost trimis de Andrei Constantinescu, ci că, în lipsa unei expertize tehnice judiciare sau a datelor furnizorului WhatsApp, autorul nu a putut fi identificat cu certitudine în această procedură.
„Este o diferență fundamentală între «nu s-a putut stabili cu certitudine cine este expeditorul» și «s-a stabilit că mesajul nu îi aparține»”, a declarat Bozieru.
Instanța însăși analizează existența unor indicii și formulează ipoteze tehnice tocmai pentru că nu a avut la dispoziție mijloacele necesare unei verificări tehnice complete. Prin urmare, nu există nicio constatare definitivă în sensul că acel mesaj ar fi fost fabricat de mine ori transmis de mine George Bozieru, pentru GOLAZO.ro
Bozieru: „Nu șterge celelalte mesaje, discuții și conduite reclamate”
Fostul președinte al CSL Ștefăneștii de Jos susține că problema tehnică analizată de Tribunal privește punctual mesajul de amenințare cu moartea și nu poate fi extinsă asupra celorlalte comunicări și fapte pe care le-a reclamat.
„Constantinescu își construiește apărarea în jurul imposibilității stabilirii tehnice a autorului acelui mesaj, însă această împrejurare nu poate fi extinsă asupra tuturor celorlalte comunicări și fapte anterioare reclamate de mine.
Faptul că pentru un anumit mesaj nu a putut fi realizată o atribuire tehnică certă nu șterge celelalte mesaje, discuții și conduite reclamate.
Voi continua exclusiv pe cale legală. Nu îi cer nimic lui Constantinescu Andrei. Nu vreau nimic de la el. Îi cer doar să înceteze și să mă lase în pace”.
Consider profund incorectă încercarea de a extrage un singur fragment din motivare și de a-l transforma într-o pretinsă concluzie potrivit căreia întreaga situație reclamată de mine ar fi fost inventată. Nu aceasta este concluzia instanței George Bozieru, pentru GOLAZO.ro
Conflictul dintre Bozieru și Constantinescu continuă la Parchet
Andrei Constantinescu a declarat pentru GOLAZO.ro că este „100% încrezător în justiție” și că prioritatea sa este finalizarea verificărilor penale pe care susține că le-a declanșat prin sesizările depuse împotriva lui George Bozieru, pentru presupuse fapte de fals, uz de fals și delapidare.
Constantinescu spune că a pus la dispoziția organelor de cercetare documente oficiale.
De unde a pornit conflictul: „Să înceapă Nagasaki”
George Bozieru și Andrei Constantinescu au fost prieteni. Potrivit lui Bozieru, relația lor a început să se deterioreze în august.
Fostul președinte de la CSL Ștefăneștii de Jos a susținut că pe 11 august, Constantinescu i-ar fi cerut un împrumut de 3.600 de euro, după ce anterior îi transmisese că „s-a săturat” și că urma să înceapă „Nagasaki”.
Bozieru a spus că, până atunci, cei doi avuseseră o relație normală de colegialitate și că se mai împrumutaseră reciproc, însă era vorba despre sume de câteva sute sau, cel mult, câteva mii de lei, pe care și le returnau.
Bozieru, acuzații de șantaj: „Mi-a cerut 100.000 de euro pentru a înceta atacurile“
Bozieru a mai susținut că, într-o conversație pe care o plasează în jurul datei de 12 august, Constantinescu i-ar fi cerut 100.000 de euro pentru a înceta atacurile la adresa sa.
În aceeași zi, potrivit lui Bozieru, Constantinescu i-ar fi trimis un mesaj vocal în care spunea că „se supără foarte rău” și că simte că începe „să se enerveze”.
Tatăl lui Bozieru a încercat să aplaneze conflictul și a mers la domiciliul lui Constantinescu.
Instanța a apreciat, pe baza unei înregistrări video, că întâlnirea s-a desfășurat fără incidente și a respins solicitarea ca părinții lui Bozieru să beneficieze, la rândul lor, de ordin de protecție.
Bozieru a susținut și că Constantinescu i-ar fi amenințat părinții.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
