Publicat:
08.07.2026, ora 14:10
Actualizat: 08.07.2026, ora 14:10
- Campionii mondiali au învins Egipt, în optimile de finală ale CM, dar au fost la mai puțin de zece minute de o eliminare rușinoasă.
- Messi a reușit să schimbe soarta partidei, cu un gol și o pasă de gol, dar a fost, în majoritatea partidei, bine blocat de defensiva africanilor.
- Lipsa unor fotbaliști care să fie capabili să destabilizeze apărările adverse, în afara lui Messi, e „călcâiul lui Ahile” al selecționatei argentiniene.
Campionii mondiali s-a impus, din nou, la capătul unui meci spectaculos contra egiptenilor lui Mo Salah.
Conduși cu 2-0, sud-americanii au marcat golurile victoriei în minutele 79, 83 și 90+2. Trupa lui Messi a suferit iarăși, ca și în partida cu Capul Verde, câștigată cu același scor, dar a revenit. Numai că acest scenariu nu se poate repeta la infinit.
Dominați tactic în prima repriză
1. Egipt s-a apărat mai grupat decât Capul Verde. Spațiile dintre linii au fost mult mai judicios acoperite de jucătorii lui Hossam Hassan.
Emam Ashour, înlocuit la pauză, a coborât foarte bine în linia defensivă, pe partea unde activa Messi, creând o linie de cinci fundași când egiptenii se apărau. Asta a îngreunat mult construcția sud-americanilor, pentru că principalul lor creator, Messi, a fost izolat.
Spre deosebire de partida cu Capul Verde, în care Argentina a reușit 24 de pase între linii, în treimea adversă, cu Egipt numărul a scăzut la jumătate, doar 12.
2. Scaloni și-a dat seama că Thiago Almada nu e intrat în ritmul echipei și nu aduce plusul dorit, pe fază de construcție, și a betonat linia de mijloc cu încă un jucător cu profil defensiv, Paredes. Asta a însemnat că Argentina a jucat cu patru mijlocași centrali de meserie în linia mediană. Mac Allister, Enzo Fernandez, Paredes și De Paul.
Pentru a nu-și pierde mobilitatea din atac, selecționerul campionilor mondiali l-a schimbat pe Lautaro Martinez cu Julian Alvarez. Mai mult control la mijlocul terenului, dar mai puțină forță și periculozitate pe benzi.
3. În lipsa unor mijlocași puri de bandă, sud-americanii nu au fotbaliști care să primească mingea pe poziții viitoare. Care să se demarce în spatele liniei defensive adverse.
Singurul care a încercat astfel de mișcări a fost Tagliafico, fundașul stânga. Așa a ieșit și faza penalty-ului ratat de Messi, dar și ocazia mare a lui Julian Alvarez. Șutul acestuia a fost parat de portarul Shoubir.
4. O altă mare problemă a Argentinei, mai ales în partidele în care e condusă, e lipsa unor fotbaliști care să scoată adversari din joc prin dribling.
Messi a reușit 5 driblinguri din 7 încercate, dar o altă statistică e aproape șocantă în dreptul golgheterului Mondialului. Leo a pierdut 27 de baloane care au ajuns în posesia sa.
Fără Nico Gonzalez, intrat pe parcurs, sau Giuliano Simeone, sud-americanii sunt condamnați în a se baza exclusiv pe sclipirile lui Messi.
Scaloni reașază Argentina
5. A doua repriză a curs pe alte coordonate. Egipt a cedat aproape complet posesia, 31% față de 42% în primul mitan.
Hossam Hassan l-a trimis pe Mo Salah vârf, din două motive. Avea nevoie de un fotbalist care să poată acoperi, din punct de vedere fizic, urcările în atac ale lui Tagliafico, și, de asemenea, voia un fotbalist cu experiență care să poată păstra posesia atunci când eechipa sa recupera.
Așa că Egipt s-a transformat, de multe ori, într-un bloc 6-3-1, încercând să aglomereze spațiile din fața careului.
6. Scaloni a reacționat și l-a trimis pe Nico Gonzalez pe teren, în locul lui Tagliafico, pentru că Salah nu mai activa în zona stânga a defensivei argentinienilor și, în plus, avea nevoie de jucători ofensivi pentru a întoarce rezultatul.
L-a introdus și pe Lautaro Martinez, pentru a țintui fundașii centrali adversi pe linia de fund. Julian Alvarez cobora mai mult pentru a primi baloane, iar Messi, Mac Allister sau Enzo Fernandez nu-i ocupau spațiul din ofensivă.
7. O altă mutare excelentă a lui Scaloni a fost introducerea lui Montiel în locul lui Molina. Pentru că Messi, în rolul său de inter avansat dreapta, era tot timpul blocat și întâmpinat imediat de adversari, fără a avea timp de gândire și spațiu de manevră, selecționerul sud-americanilor l-a tras mai mult spre tușa din dreapta atacului argentinian.
Montiel s-a dus aproape de Lautaro Martinez, trăgând fundașul stânga egiptean după el, iar Messi a rămas „1 contra 1” cu mijlocașul stânga egiptean, Fathy. Așa au apărut ocaziile create de Leo.
Fazele în care îi centrează lui Lautaro Martinez, iar acesta reia cu capul, pe lângă poartă, și lui Romero, care a înscris golul de 1-2. O altă mișcare foarte bună a lui Scaloni, care l-a lăsat minute bune în atac pe fotbalistul celor de la Tottenham.
8. Argentina suferă în continuare pentru că nu poate folosi toată lățimea terenului, iar astfel nu poate crea spații mai mari în defensivele adverse.
Mercedes Benz Stadium din Atlanta are 69 de metri lățime, iar campionii mondiali, pe faza de posesie, au folosit, ca medie, 44 de metri din lățimea terenului! 25 de metri neexploatați!
În comparație, Franța, în partida cu Paraguay, s-a desfășurat, când ataca, pe 55 de metri din lățimea de 68m a arenei din Philadelphia.
Această compactare a zonelor de joc nici nu aduce o stabilitate defensivă remarcabilă a campionilor mondiali. Sigur, asta și pentru că în ambele meciuri din fazele eliminatorii, cu Capul Verde și cu Egipt, au primit primul gol al întâlnirilor și au trebuit să riște pentru a egala.
9. Fără Di Maria, cu un Messi diminuat din punct de vedere fizic față de Qatar 2022, fără un Julian Alvarez în formă, Scaloni a înțeles că trebuie construită o falanga macedoneană care să supraviețuiască doar pe momentele de sclipire ale lui Leo.
Dar acest motor diesel, care pare că se încălzește foarte greu, dar consumă mai puțină energie decât adversarii și reușește să iasă la liman, nu va beneficia întotdeauna de scânteia Messi.
Argentina are nevoie și de alți fotbaliști care să iasă la rampă, așa cum s-a întâmplat la golul trei, când Lautaro Martinez a centrat pentru Enzo Fernandez. Primul gol, în momentul în care Leo a fost pe teren, în care starul argentinian nu a fost deloc implicat. Doar i-a indicat lui Julian Alvarez cui să-i paseze.
10. La 2-0, jucătorii egipteni au crezut că meciul s-a terminat. Fără a fi obișnuiți cu partidele de asemenea încărcătură emoțională, au clacat la primul gol marcat de campionii mondiali. S-au refugiat în a contesta deciziile la limită ale arbitrului François Letexier, în loc să se reorganizeze.
Presiunea pusă de Argentina în final a fost uriașă, iar asta s-a „tradus” prin posesia zdrobitoare. Din minutul 75 și până la sfârșitul partidei, Egipt a avut mingea în doar 30% din timpul de joc!
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
