Cristian Geambașu Nu, nu, nu! Da, da, da!

• Războiul de la LPF s-a lăsat cu o nuntă cu dar. În loc să își dea demisia, președintele Gino Iorgulescu a făcut cadou adunării un contract de 400 de milioane de euro pe următorii 10 ani.

Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal a marcat epilogul scandalului provocat de modificarea ROAF privind reînscrierea jucătorilor în lotul echipelor.

„Războiul de 24 de ore”, așa va rămâne în analele de istorie. Sau „Pacea de la LPF”. Să ia aminte corifeii din Alaska despre cum se pune batista pe țambal.

Dând dovadă de maturitate, forul conducător al primei ligi fotbalistice a României a concluzionat că modificarea de regulament era necesară, doar că momentul ales a fost inoportun.

Victor și armura ferfenițită

Pe scurt, asta am înțeles din declarația acționarului minoritar rapidist, Victor Angelescu.

Pentru noi, neofiții, deznodământul a fost puțin surprinzător, ținând cont că domnul Angelescu reprezenta în Adunarea Generală fix clubul care îi declarase război total președintelui LPF, Gino Iorgulescu.

Te așteptai ca Victor să iasă din AG cu armura ferfenițită și cu vârful lăncii plin de sângele dușmanilor. Când colo, un steag alb în mâna tremurândă a numărului 2 din club.

„Ne-am susținut și acum părerea. Problema nu a fost modificarea regulii, ci modul cum s-a făcut. Cred că s-a gestionat foarte prost. (...) Nu e normal, sper să nu se mai facă așa și pe viitor.

Ce am vorbit rămâne înăuntru. Eu cred că se vor schimba lucrurile. Pe viitor nu cred că se vor mai face asemenea probleme. Am avut niște discuții, sperăm să fie mai bine pe viitor. Cum a fost creat acest lucru, nu a fost OK. Repet, este o regulă bună.

(S-a cerut demisia?) Nu, nu, nu, am vorbit foarte calm. A fost o discuție generală”.

A fost un mic deranj, dar cine se ia din asta!?

Ce s-a întâmplat în mai puțin de 24 de ore? După ce ieri acționarul majoritar rapidist Dan Șucu îi ceruse explicit demisia lui Gino Iorgulescu, acuzându-l frontal că face jocurile lui Gigi Becali, iar Gino Iorgulescu la rându-i îl trimitea pe Șucu să se ocupe de mobilă, insinuând că știe lucruri compromițătoare despre el (deci șantajându-l «eu nu sunt prăduitor»), iese acum Victor Angelescu din ședință și ne dă asigurări că oamenii s-au pus de acord, că a fost acolo un mic deranj, dar nu-i bai, mergem înainte, de acum încolo va fi bine și la iarnă cald.

Dar mai ales a dat asigurări că nu s-a pus problema demisiei sau demiterii lui Gino Iorgulescu. „Nu, nu, nu, am vorbit foarte calm”.

Cum să se pună când il vecchio presidente anunțase încă de ieri că negociază mărirea sumei anuale pentru vânzarea drepturilor TV, de la 33 la 40 de milioane de euro?

Prădător, nu prăduitor

Iar astăzi, promisiunea s-a materializat după un vot aproape unanim. Cu 15 voturi pentru și o abținere, Dinamo, noul contract cu o durată de 10 ani a fost aprobat.

Peste 40 de milioane pe sezon până în 2035. Deci felia de cașcaval a tuturor celor 16 va fi un pic mai mare din ditamai roata, fix acum pe timpuri de criză și austeritate.

Ieșit din bârlog după ce fusese împuns cu o țepușă de făcut frigărui, ursul carpatin Gino s-a mișcat cu agilitatea unui prădător. Nu „prăduitor”, adică denunțător, sensul dat termenului de DEX online. Și când șantajezi trebuie să o faci folosind corect limba română. Iar Gino o face.

Capitularea rușinoasă a Rapidului și umorul dinamovist

Mai contează acum felul rușinos în care au capitulat Rapid și presupusul lui aliat, Craiova? Au influențat decisiv amenințările lui Gino?

Cert este că atât timp cât acesta aduce echipelor bani mult peste cât valorează spectacolul livrat de Superliga, funcția lui nu este în pericol.

Viitorul mandat este asigurat de acum. Cum face asta, adică felul în care îi convinge pe deținătorii de drepturi să accepte aceste sume umflate, e un mister. După cum o ciudățenie este și abținerea celor de la Dinamo.

Trebuia să existe și o notă de umor în poveste. Din respect față de proprietarii drepturilor, dar mai ales pentru percepția telespectatorilor, Dinamo nu vrea bani mai mulți? Nici vorbă. Nicolescu și compania și-ar fi motivat votul neutru prin faptul că subiectul nu era pe ordinea de zi. Nu e de râs?