Publicat:
21.04.2026, ora 19:19
Actualizat: 21.04.2026, ora 19:46
- „Săracul” Mirel Rădoi a încercat să facă treabă la FCSB, dar nu a fost lăsat de patron. Singura lui variantă a fost să accepte oferta lui Gaziantep, ca să găsească o ieșire din situația pe care nu o mai suporta.
Să fim serioși. Acesta nu mai este un scenariu în care Becali e singurul personaj negativ de la FCSB, cum se întâmplă de obicei. Narațiunea clasică, familiară.
Rădoi nu este sărac nici la propriu, nici la figurat. Și, mai important, era într-un moment în care își permitea să aibă principii și să ducă la capăt o muncă la care s-a înhămat singur și în cadrul căreia a făcut niște promisiuni.
Nu există nicio scuză pentru comportamentul lui Rădoi, în afară de o labilitate profesională complexă, arătată de felul în care s-a comportat sau chiar a renunțat la unele echipe anterioare, unde a stat atât cât l-au ținut nervii sau ofertele.
Rădoi și fractura de credibilitate
S-a împământenit ideea că e un om cu principii. De acord parțial, totuși ce încredere poți avea într-un antrenor care se ridică să plece fix când ți-e lumea mai dragă, care e temperamental și ia decizii impulsive? Ce credibilitate mai are un om care demisionează după o ofertă salarială care valorează cât două mașini de-ale sale sau vreo patru ceasuri?
Rădoi e dator cu explicații față de suporterii pe care i-a amăgit că va duce echipa dintr-un play-out rușinos până în Europa. Față de președintele Mihai Stoica, cel care miza pe stabilitatea oferită de numirea unui personaj important în istoria lui FCSB precum Mirel. Și alături de care, cu doar câteva ore înainte ca antrenorul să-și depună demisia, făcea planuri legate de deplasarea la Ciuc din etapa a 7-a (!).
„Mirel Rădoi este unul dintre noi”. Mai este?
Clubul merita un alt tratament din partea lui Rădoi. Știa foarte bine unde vine, Becali nu i-a fost doar patron, ci îi este și naș. De altfel, nimeni nu e neștiutor când vine pe banca lui FCSB. La o simplă căutare pe internet, află instant despre implicarea patronului. Și își asumă. Iar Mirel e poate cel mai informat dintre toți.
Argumentul că „nu a fost lăsat să muncească” își pierde din semnificație. Implicarea patronului nu e nicio surpriză, e o constantă.
Rădoi a lăsat clubul într-un moment foarte dificil, când datoria lui era să stea până în vară. Dar cine să-l oprească? Dacă simțul responsabilității nu, atunci patronul nici atât, Becali fiind probabil foarte încântat că a scăpat de el. Poate face din nou echipa de start și 3 schimbări la pauză.
Toată lumea e fericită și cu lacrimi în ochi. Mai puțin suporterii care au strigat minute în șir la finalul partidei de la Constanța „Mirel Rădoi este unul dintre noi”, sperând că va rămâne. Mai este Mirel Rădoi unul dintre ei? Discutabil.
