Publicat:
16.10.2026, ora 16:06
Actualizat: 16.10.2026, ora 16:06
- Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea ce obliga echipele să aibă permanent pe teren minimum 40% sportivi români.
- Nicușor Dan a comparat regula cu o lege franceză din 1974, care impunea ca o parte a echipajelor navelor să aibă cetățenie franceză.
- CCR a contrazis ÎCCJ: motivele de „politică publică” invocate pentru justificarea regulii de 40% nu se încadrează printre excepțiile permise de legislația europeană privind libera circulație a lucrătorilor.
Legea Novak, prin care cluburile urmau să fie obligate să folosească minimum 40% sportivi români în competițiile naționale oficiale, a fost blocată în aprilie după sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele României, Nicușor Dan.
Motivarea CCR: De ce a fost declarată neconstituțională Legea Novak
În motivarea publicată în Monitorul Oficial pe 12 octombrie, Curtea Constituțională explică de ce cota impusă prin lege contravine dreptului european și dreptului la muncă.
Președintele a contestat legea pe două direcții:
- discriminarea pe criteriul cetățeniei și încălcarea liberei circulații a lucrătorilor europeni,
- respectiv stabilirea unor amenzi de până la un milion de lei fără precizarea expresă că se derogă de la plafonul general de 100.000 de lei prevăzut de legislația contravențională.
Nicușor Dan s-a bazat pe regulile UE și pe cazul Bosman
În sesizarea adresată CCR, Nicușor Dan a susținut că impunerea unei cote bazate pe cetățenie limitează posibilitatea sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene de a evolua în competițiile naționale din România.
Președintele a arătat că regulile europene din sport se bazează, în general, pe formarea locală a jucătorilor, nu pe naționalitatea acestora.
A invocat exemple din Germania și Portugalia, precum și regula UEFA privind jucătorii formați local, care se aplică indiferent de cetățenie.
Președintele a invocat și hotărârea din celebrul dosar Bosman, în care justiția europeană a sancționat restricțiile privind accesul fotbaliștilor din alte state membre la cluburi și competiții.
Nicușor Dan a invocat un precedent european din 1974 privind echipajele navelor franceze
Nicușor Dan a comparat regula prin care federațiile sportive erau obligate să folosească minimum 40% jucători români cu o măsură impusă de Franța în 1974.
La acea vreme, legislația maritimă franceză prevedea ca o anumită proporție a echipajului navelor să fie formată din cetățeni francezi.
Nicușor Dan a invocat o hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene pentru a susține că Legea Novak contravenea principiului liberei circulații a lucrătorilor în Uniunea Europeană.
„În mod similar obligației federațiilor sportive de a avea o
pondere de minimum 40% de jucători români, în Franța, prin Codul maritim, se impunea ca o anumită parte a echipajului unei nave să aibă cetățenie franceză.
În cadrul acțiunii introduse de Comisie împotriva Franței pentru omisiunea de a abroga dispozițiile din Codul maritim francez, Curtea, prin Hotărârea din 4 aprilie 1974, pronunțată în Cauza C-167/73, paragrafele 43-
48, a statuat că art. 45 din TFUE este direct aplicabil în sistemul juridic al fiecărui stat membru și înlătură orice acte naționale contrare”.
CCR a contrazis decizia ÎCCJ: „Politica publică nu este o excepție”
CCR a considerat că regula de 40% îi dezavantaja pe sportivii din alte state UE și le limita șansele de a evolua în competițiile din România.
Curtea a respins argumentul că măsura putea fi justificată prin promovarea talentelor locale și acordarea unor șanse mai mari tinerilor români.
Judecătorii au contrazis astfel și decizia Înaltei Curți din ianuarie 2025, care acceptase invocarea unor motive de „politică publică” pentru a justifica regula de 40% sportivi români prevăzută de Legea Novak.
Curtea Constituțională a subliniat că legislația europeană permite restrângerea liberei circulații a lucrătorilor doar din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică.
„Politica publică nu este o excepție prevăzută la art. 45 alin. (3) din TFUE”, a subliniat CCR.
Amenzile au ridicat o problemă suplimentară de legalitate
Nicușor Dan a contestat și sancțiunile prevăzute pentru cluburile care nu respectau cota de 40%: amenzi între 500.000 și un milion de lei pentru persoanele juridice.
Președintele a susținut că aceste valori depășeau plafonul general de 100.000 de lei prevăzut de regimul juridic al contravențiilor, fără ca legea să precizeze explicit derogarea de la cadrul general.
În motivare, CCR a reținut că prevederea privind amenzile era strâns legată de obligația de a folosi minimum 40% sportivi români și nu putea fi separată de aceasta. Prin urmare, întreaga lege a fost declarată neconstituțională.
Poziția Guvernului: cota de 40% putea sprijini formarea tinerilor
Guvernul a considerat neîntemeiate ambele obiecții formulate de Nicușor Dan. A susținut că regula de 40% putea contribui la dezvoltarea sportului românesc și la formarea tinerilor jucători.
În sprijinul poziției sale, Executivul a invocat o decizie a Curții de Justiție a UE privind jucătorii formați local. Potrivit acesteia, astfel de reguli pot fi compatibile cu libera circulație a lucrătorilor dacă încurajează în mod coerent recrutarea și formarea tinerilor și nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
În privința amenzilor de 500.000–1.000.000 de lei, Executivul a susținut că eventualele probleme de tehnică legislativă nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a declara legea neconstituțională, în absența unei încălcări a drepturilor sau principiilor constituționale.
Ciprian Paraschiv, după 0-6 cu Polonia: „Nicușor Dan e vinovatul”
Dezbaterea privind regula de 40% a revenit în prim-plan după înfrângerea României cu Polonia, scor 0-6, în Liga Națiunilor.
Deputatul Ciprian Paraschiv l-a acuzat pe Nicușor Dan că a blocat proiectul, pe care îl considera esențial pentru viitorul sportului românesc.
„Gică Hagi nu este vinovat. Dacă fotbalul românesc, dacă sportul românesc se va duce la nivelul cel mai de jos, Nicușor Dan este vinovatul! După meciul cu Bosnia, Gică Hagi a ieșit public și a strigat ceea ce noi știam cu toții, însă doar unii dintre noi am fost mai vocali.
România are nevoie de un proiect de țară pentru sport”, a spus acesta.
Acel proiect de țară sau, mă rog, una dintre cele mai importante părți din proiectul de țară pentru fotbal, pentru sport, s-a aflat la 30 de zile distanță de a fi implementat. Ce a făcut Nicușor Dan? S-a opus și a trimis proiectul la CCR, blocându-l în loc să-l promulge Ciprian Paraschiv, deputat AUR
Fostul ministru Eduard Novak a reacționat, la rândul său, ironic, după umilința suferită de „tricolorii” pregătiți de Gică Hagi la Varșovia.
„Vreau să le mulțumesc personal tuturor «experților» care au blocat «Legea Novak» – regula cu minimum 40% jucători români pe teren.
Că, altfel, cine știe… poate luam 10-0 de la Polonia.
Uneori, rezultatele spun mai mult decât toate teoriile și argumentele «specialiștilor»”, a transmis Novak la acel moment.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
