- Nadia Comăneci, la 64 de ani, amintiri legate de marea performanță a carierei sale, primul aur și primul 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976.
- Cum descrie exercițiul, momentul istoric, perfecțiunea și ce a însemnat ea pentru evoluția gimnasticii. Cum a motivat celebrități ale muzicii și filmului.
- Simone Biles, 28 de ani, steaua ultimului deceniu, o vede pe Nadia deschizătoare de drumuri în gimnastică și în sportul feminin. Și recunoaște: „Nu aș fi putut reuși ce a făcut ea”.
Astăzi, 28 februarie, L’Equipe împlinește 80 de ani. O zi în care, printre alte subiecte speciale, faimosul cotidian francez s-a întors la Nadia Comăneci.
O discuție despre primul 10 din istoria gimnasticii olimpice, la o jumătate de secol după exercițiul la paralele inegale al Nadiei, la Jocurile de la Montreal, pe 19 iulie 1976, un dialog cu legendara campioană despre perfecțiune. Ce însemna în urmă cu 50 de ani și ce înseamnă azi. Vorbește și Simone Biles, altă mare gimnastă intrată în istorie.
Nadia Comăneci: „Habar n-aveam că scriam o pagină de istorie”
L’Equipe începe cu citatul lui Salvador Dali: „Nu te teme să atingi perfecțiunea, nu vei reuși niciodată”.
Cuvinte răsturnate de Nadia. Nici tehnologia nu putea reproduce perfecțiunea în acea seară de vară. Pe tabelă a apărut inițial nota 1,00, nu 10,00.
„Acesta este unul dintre momentele vieții pe care mi le amintesc cel mai clar”, spune acum Comăneci.
Eram tânără și habar n-aveam că scriam o pagină de istorie. Misiunea mea era să-mi unesc mintea, corpul și abilitățile pentru a executa cel mai bun exercițiu pe care-l învățasem în ultimii opt ani. Am simțit profund că reușisem Nadia Comăneci, legendă a gimnasticii
„Nu exista loc de improvizație. Amplitudine suplimentară”. Mica eroare
Cum descrie acum acel moment? „Am obținut primul meu 10 pentru un exercițiu impus la paralele inegale. Toate elementele erau detaliate într-o carte (n.r. codul de punctaj)”.
Știe că „nu exista loc de improvizație, trebuia doar să respecți instrucțiunile la literă. Însă am încercat întotdeauna să adaug o amplitudine suplimentară pentru a mă diferenția”.
Ceva ce aș numi astăzi „Nadia’s touch”, ceva ce eu și antrenorul meu anticipaserăm Nadia Comăneci, pentru L’Equipe
A adăugat ce mulți nu au observat: „Dacă analizezi variația cu atenție, din punct de vedere pur tehnic, elementul de dinaintea finalului are o amplitudine atât de mare încât provoacă un mic decalaj inevitabil.
De altfel, unul dintre arbitri a luat în considerare acest lucru și a dat 9,90.
Dar, cum cele două note extreme erau eliminate, media a fost 10. În comparație cu adversarele mele directe, știind că unele primiseră deja 9,90 sau 9,95, arbitrii n-aveau loc de eroare și mi-au acordat 10”.
Nadia: „Am fost respectată de societatea foarte masculină a anilor ‘70”
Se întoarce în timp, cu ironie, pentru a explica importanța acelui 10 asupra transformării gimnasticii.
„Nu uitați că la acele vremuri, fetele erau văzute drept ființe mărunte, prea fragile.
50 de ani mai târziu, prin ce am realizat la Montreal, sărbătorim puterea femeilor, dorința de a inspira fetele, de a le încuraja.
Nu ar trebui considerate mai slabe decât băieții, vreau să susțin egalitatea”.
Poate că, inconștient, eram înaintea timpului meu. Pentru mine, faptul de a excela într-un domeniu, mai bine decât orice alt bărbat, mi-a permis să fiu respectată de societatea foarte masculină a anilor ‘70 Nadia Comăneci
„Celine Dion și Salma Hayek și-au spus: «Dacă Nadia a putut, de ce nu pot și eu?»”
Continuă să vorbească despre trecut: „Pe atunci, nu știam ce simt oamenii, trăiam într-o lume închisă, în care comunicarea era limitată.
Mă gândeam: «Oamenii uită. Nu vor să-și amintească, pentru că viața trece atât de repede». Dar greșeam, am descoperit asta mult mai târziu”.
Întâlnesc deseori oameni care se ciupesc sau chiar plâng când mă văd. Își amintesc exact unde erau, ce făceau în ziua în care eu am luat acel 10. Și cum i-a motivat perseverența mea Nadia Comăneci, pentru L’Equipe
„Mi-a luat ceva timp să admit că am fost un exemplu. Sunt onorată. E plăcut, cu adevărat uimitor, să aud celebrități din alte domenii, precum Celine Dion ori Salma Hayek, care mi-au spus că le-a motivat și mai mult când m-au văzut reușind atât de tânără: «Dacă ea a putut, de ce nu pot și eu?». Cred că acesta este mesajul”.
Simone Biles: „Nu aș fi putut reuși ce a făcut Nadia”
Pentru Simone Biles, 28 de ani, steaua ultimului deceniu în gimnastică, „Nadia este întruchiparea perfecțiunii”.
„Când am început gimnastica, nu știam nimic despre acest sport sau despre istoria sa. Eram doar curioasă și pasionată de acrobații. Au trecut mai mulți ani înainte să devin interesată de trecut.
După ce am intrat în competiții, îmi amintesc că Louis, unul dintre antrenorii de la Spring (n.r. Texas), mi-a arătat un videoclip al performanței Nadiei”, a declarat ea pentru L’Equipe.
Am fost cu adevărat impresionată. Mi-am zis că era incredibilă. Evident, era o diferență extremă între exercițiile de atunci și cele de astăzi, dar sunt recunoscătoare că nu a trebuit să fac ce a realizat Nadia, pentru că n-aș fi putut reuși Simone Biles, mare gimnastă americană
Simone nu s-a oprit: „Am știut mereu că obiectivul în acest sport era căutarea perfecțiunii. Am fost învățată de când eram mică, însă mă gândeam că pur și simplu nu era posibil”.
Concluzia ei: „Dacă ținem cont de istorie, de ideea începutului și de obiectivul vizat, Nadia este întruchiparea perfecțiunii”.
Biles: „La Nadia, există acel 10, dar și povestea ei, demnă de un roman”
Simone e impresionată de Nadia. „Întotdeauna încercăm să călcăm pe urmele celor mari. Cred totuși că, mai presus de orice, perfecțiunea pentru un sportiv trebuie legată de personalitatea sa.
În cazul Nadiei, există evident acel 10, dar și povestea ei, demnă de un roman, cu evadarea sa fantastică din România, mutarea în Statele Unite, viața liniștită din Oklahoma și evenimentele prestigioase la care pășește pe covorul roșu ca o vedetă de cinema”.
Nu-mi amintesc exact când am întâlnit-o prima dată pe Nadia, doar că eram intimidată să fiu alături de ea. Însă caracterul și prezența ei m-au atras și mai mult. E un idol pentru mine. Ne-a deschis calea tuturor Simone Biles, pentru L’Equipe