- Mircea Lucescu a reușit imposibilul, a câștigat un meci cu golul lui Ghiță, singura noastră schimbare.
- Aceasta este o mostră de geniu a antrenorului sau o întâmplare care ar trebui să-i dea de gândit?
România și-a dorit mai mult victoria, nemuritorul clișeu verificat pe teren. Austria și-a dorit mai puțin, adică un egal care să îi asigure liniștea și calificarea matematică de pe primul loc al grupei preliminare. Vrei puțin, obții puțin.
Noroc uriaș
Factorul noroc a jucat un rol uriaș în această victorie împotriva Austriei. Să dai gol în ultimul minut de prelungiri printr-o execuție de mare rafinament a lui Ghiță, reușită de vârf autentic a unui fundaș central care intrase pe teren ca să-l înlocuiască pe accidentatul Mihai Popescu, asta ține și de o anumită conjuncție a astrelor.
Putem să împachetăm această victorie cu tot felul de fundițe festiviste, numai că nu ne ajută pentru viitor. Iar viitorul imediat este meciul din noiembrie cu Bosnia și Herțegovina.
La muncă am stat bine
Dar da, ai noștri atacaseră mai hotărât poarta adversă, fuseseră mai prezenți în preajma careului apărat de Schlager și ai lui.
O făcuseră uneori cam dezordonat sau abuzând de călcâie (vezi Mihăilă, astfel unul dintre cei mai activi și mai insistenți jucători români).
Ianis s-a remarcat prin tehnică peste media celor aflați pe teren, însă are momente când dispare din joc. Momente prelungite.
Dragomir și Marius Marin și-au îndeplinit conștiincios sarcinile de mijlocași defensivi, nu au ajutat totuși foarte mult la construcție.
Man e pe drumul dintre ieșirea din letargie și activare, Rațiu a fost mai responsabil decât în alte dăți, Chipciu a tras de el și în ciuda unor dueluri pierdute cu Roman Schmid a ținut cumva ritmul până la final.
Lucescu, dușmanul schimbărilor
Austriecii au încheiat meciul cu o posesie superioară (54%), logic cu un număr de pase mai mare (82% reușite contra 77%), dar cu doar 3 șuturi spre poartă față de 10 ale noastre. Asta indică faptul că România a fost echipa care și-a propus mai mult.
Hazliu, acum că meciul s-a încheiat cu un succes la spartul târgului, este faptul că Mircea Lucescu practic nu a făcut schimbări. A uitat sau s-a încăpățânat să apeleze la ele? Virgil Ghiță a intrat în locul lui Mihai Popescu, fiindcă era clar că nu puteam juca în 10.
Nu a vrut să deregleze mecanismul?!
Spre deosebire de alte ocazii însă, selecționerul nostru nu a dat niciun semn că ar vrea să facă vreo schimbare, fie ea și târzie. De parcă pe banca noastră nu era nimeni sau nu erau decât jucători de umplutură. Sau ca și când toți cei din teren ar fi strălucit. Asta în condițiile în care Ralf Rangnick a efectuat 4 schimbări.
Știu ce o să ne spună Lucescu, nu a vrut să deregleze echilibrul și așa fragil al mecanismului. Și poți să-i mai zici ceva? Poți, dar te face dobitoc