Publicat:
05.03.2026, ora 13:21
Actualizat: 05.03.2026, ora 14:12
- Titi Aur, 62 de ani, fost campion național de raliuri și inițiatorul programului „Siguranța la volan”, a vorbit despre factorii care au avut un rol în producerea accidentului în care Kader Keita (25 de ani), fotbalist la Rapid, a lovit o femeie pe trecerea de pietoni. Toate detaliile, în interviul de mai jos.
GOLAZO.ro a luat legătura cu Titi Aur, fost campion național de raliuri și un cunoscut susținător al condusului preventiv, pentru a desluși motivele care au dus la producerea acestui accident.
Titi Aur: „Așa e iluminatul la noi, un bec pe undeva”
La Academia Titi Aur, există cursuri online gratuite, de conducere defensivă, precum și programul „Siguranța la volan”, care ajută șoferii să-și completeze educația rutieră.
Bună ziua! Care credeți că sunt elementele care au dus la acest accident?
Bună ziua. Deci, în accidentologie, în general, și când vorbim de accidentul rutier, face parte din capitolul ăsta mare, accidente de muncă, de aviație, de toate, se vorbește despre regula Schweitzer-ului (n.r. Șvaițer).
Ne imaginăm că un calup din acel tip de brânză îl tăiem în felii mai multe, 7, 8, 10, și fiecare felie de aia reprezintă un element. Unul e calitatea drumului, altul calitatea mașinii, altul calitatea șoferului, în sensul de cât e de bine pregătit, oboseala, nu știu, factori de mediu și așa mai departe.
Foarte rar se întâmplă accidentul de circulație când un fascicul de lumină imaginar trece doar printr-o felie, prin găurile ei. De obicei, se întâmplă când trece prin mai multe, nu neapărat prin toate.
În cazul de față, oboseala șoferului pentru că a venit cu autocarul de la Slobozia, după miezul nopții, a dormit sau n-a dormit cu gândul la meci, la rugăciune. Deci nu era nici într-un caz cu gândul la conducerea în siguranță.
Apropo de elementele care formează condițiile pentru un astfel de eveniment tragic. E, de exemplu, o problemă și cu iluminatul acelei străzi?
În primul rând, e o mare problemă cu mentalitatea șoferului român, mentalitate care se transmite tuturor celor care circulă prin România. Da, putem comenta și iluminatul, da, de fiecare dată se poate mai bine. Doar că nu putem acuza infrastructura atunci când mor oameni sau se fac accidente.
Noi trebuie, și prin lege și prin natura umană, prin conducerea preventivă, defensivă, anticipativă, cum vrem să-i spunem, trebuie să ne adaptăm la condițiile de drum.
Condițiile de drum nu înseamnă doar calitatea terasamentului, adică e asfaltul mai bun, mai rău, e macadam, e gheață, e zăpadă, ci înseamnă totul. Vizibilitatea, gradul de iluminare, aglomerația, starea noastră, starea celorlalți, în sensul dacă treci pe lângă o nuntă sau pe lângă o înmormântare, cu viteză.
Și, atunci, nu putem acuza iluminatul. Da, iluminatul poate să nu fie perfect, poate să fie insuficient ca putere de iluminat, poate să fie cu anumite umbre, cu «păcăleli», dar noi trebuie să ne adaptăm.
Departe de mine ideea de a găsi justificări pentru accident. Vreau doar să înțelegem cât mai bine cauzele.
Sigur că da. De exemplu, un alt factor este greșeala pietonului care și-a asumat să traverseze înainte de a se asigura că toate mașinile au oprit. Când treci strada, trebuie să respecți patru lucruri, patru reguli.
1. Să treci doar pe trecerea de pietoni sau doar pe la colțul străzii, dacă nu ai trecerea de pietoni.
2. Să fii pe lumina verde a semaforului, bineînțeles dacă este semaforizată trecerea de pietoni.
Dar următoarele două sunt la fel sau mai importante decât primele.
3. Să te asiguri că toate vehiculele, mașini, motociclete, scutere, trotinete electrice au oprit.
4. Să se intersecteze privirea ta cu privirea șoferului, respectiv a șoferilor, ca să nu cumva se plece ăla de pe loc pentru că nu te-a observat. Dar asta se aplică mai ales la mașini mari, la camioane, unde ești, ca pieton, mai greu de observat.
Ei, toate aceste lucruri se învață în educația generală, la școala generală, nu la școala de șoferi. Din păcate, la noi nu se mai face de 35 de ani educație rutieră și atunci noi, pietonii, nu știm să circulăm.
Singura meserie în care nu se face protecția muncii este condusul mașinii în toate formele. Adică strungarul, frezorul, minerul, electricianul, măcelarul, toți fac protecția muncii Titi Aur, fost campion național de raliuri
Există, cu doar 2 secunde înainte de accident, o altă mașină, o dubă, care nu acordă prioritate victimei lovită de automobilul lui Keita. Are un impact psihologic asupra a ceea ce a urmat?
Da. Dacă șoferul din fața mea a trecut și eu sunt foarte aproape de mașina lui, într-un fel subconștientul îți transmite, îți induce, că nu e o problemă, că nu e un pericol. Și conducătorul autoturismului de care spui trebuie să rămână fără permis pentru neacordare de prioritate.
Și atunci, cel care a lovit pietonul a fost «afectat», dacă putem spune așa, pentru că dacă era singur pe drum, probabilitatea lovească pietonul, fiind mai atent, era mai mică.
Dar acestea nu sunt scuze, așa cum ați spus și dvs., ci doar încercări de a înțelege circumstanțele acestui accident. Pentru că scopul, normal, e să fie cât mai puține spre niciunul.
Titi Aur: „Autoritățile noastre sunt imune”
Viteză a fost un factor?
Eu n-aș putea să mă hazardez și să spun care a fost viteza automobilului când a lovit victima. Ce pot să spun e că respectiva persoană își manifesta intenția de a traversa. Mai mult, era pe trecerea de pietoni. Deci conducătorul auto n-ar fi avut voie să aibă mai mult de 30 km pe oră în zona respectivă.
De ce? Pentru că toate testele NCAP au arătat că la 30 km pe oră, dacă lovești un pieton, are mari șanse să scape. Să nu moară din impactul cu mașina. Și mai pot să spun că, «ochiometric», eu cred că viteza era mai mare de 30km/h.
Deci au existat mai mulți factori, cum spuneam. Starea de oboseală, poate nici iluminatul nu-i perfect, că dacă era un iluminat de la carte posibil ca probabilitatea să fi văzut pietonul să fi fost mai mare, pietonul care nu s-a asigurat...
Dar așa e iluminatul făcut ca la noi, un bec acolo pe undeva, deci e lumină, e bine, ia uite că nu ne scoatem ochii, noi autoritățile ne-am făcut treaba. Plus viteza. Și acel cumul de factori face să apară aceste accidente multe, cele mai multe din Europa.
De ce suntem tentați să mergem cu viteză?
Pentru că apare «efectul de turmă». Ce înseamnă efectul de turmă? Eu, șoferul, consider că trebuie să merg cu 30, cu 50 sau pe autostradă cu 110, nu cu 130. Și trec alții pe lângă mine mai tare. Trece unul, trece al doilea și automat subconștientul meu spune, «da, ce eu sunt mai prost, de ce merg atât de încet?» Și încep să merg mai tare, mai tare, altul mă vede pe mine că merg mai tare și își spune și el același lucru.
În curând, toată coloana de mașini consideră că viteza mai mare e normală. În spatele fiecărui accident vine tot sistemul de nepregătire, de asumare. Iar autoritățile noastre sunt imune la acest capitol. Nu le interesează că se moare la accidente de circulație și că avem tragedii imense.
Din păcate, nu putem da timpul înapoi. Avem o singură carte în mână și cartea se numește, din nou, cum vreau să-i spunem, prevenție, anticipare, defensivă, siguranță. Titi Aur, fost campion național de raliuri
Mai am o întrebare. Sunt sigur că există mai multe explicații psihologice, dar care e cea mai des întâlnită atunci când lovești pe cineva, încetinești, și, după aceea, ca în cazul lui Keita, continui drumul spre casă?
Din experiența discuțiilor în jurul accidentelor, dar un psiholog sau chiar un psihiatru poate să vă explice mai bine, sunt multe elemente care declanșează reacții în funcție de multe, multe lucruri.
Adică un om oprește, plânge, nu-l mai poți opri, intră în atac de panică, de nu mai știe. Altul poate fi foarte lucid și se duce și ajută victima și reacționează ca și cum n-ar fi făcut el accidentul, iar vine efectul după niște ore sau după o zi.
Altul are instinctul să fugă în ideea că scapă. Și «scăpatul» poate fi de pe două direcții, să scape de lege sau să scape de senzația că a lovit un om, că a făcut ceva rău. Să nu vadă sânge.
Cel care fuge de lege, fuge și gata. Cel care fuge de, să zic, de sânge, generic, se duce și se predă. «Domnule, n-am oprit pentru că n-am putut, mi-a fost frică, dar am sunat la 112 și am venit la poliție». Genul ăsta este absolvit într-un fel de faptul că a fugit de la locul accidentului. Ăla care fuge de lege, să zic, sau în fine de consecințe, speră că poate nu l-a văzut nimeni, poate nu îl prind.
În dimineața zilei de marți, în jurul orei 05:45, Kader Keita a provocat un accident în urma căruia o femeie, în vârstă de 67 de ani, a ajuns, în stare gravă, la spital. Fotbalistul celor de la Rapid a oprit inițial, după ce a lovit victima aflată pe trecerea de pietoni, dar apoi a părăsit locul accidentului.
Keita, care ajunsese puțin după miezul nopții în București, după ce echipa sa jucase la Slobozia, se întorcea de la slujba de dimineață la care participase. Ivorianul nu a sunat la 112 pentru a anunța că a produs un accident. Procurorii au solicitat ca jucătorul să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, însă instanța a decis ca acesta să primească control judiciar.
