- Tobias Christensen, 25 de ani, norvegianul care luminează jocul Rapidului cu pasele sale, a vorbit despre el, susținerea totală a părinților pentru fotbal, ce l-a atras la echipă, o comparație Gâlcă - Șumudică și ce ar trebui să facă vișiniii în 2026.
Tobias Christensen e imaginea generozității la Rapid. Jucătorul care iese pe teren cu gândul de a-și evidenția colegii, de a-și ajuta echipa să câștige.
În vârstă de 25 de ani, din 2024 la Rapid, mijlocașul norvegian are un picior stâng foarte bun și o minte în joc mai bună. Esențial în organizarea lui Costel Gâlcă.
Nordicul a vorbit pentru GOLAZO.ro în cantonamentul vișiniu din Antalya despre susținerea totală a părinților pentru pasiunea sa, fotbalul, despre antrenorii Șumudică și Gâlcă, despre atracția Rapid, primul lui sezon în Giulești și cel actual, nereușita de anul trecut și ce ar trebui să facă în 2026.
Christensen: „Vreau să-mi fac colegii mai buni”
Cum îl vezi pe Tobias Christensen ca fotbalist?
Sunt un mijlocaș care încearcă să le ofere coechipierilor mingi bune, vreau să fac jucătorii din jurul meu mai buni, muncesc mult pentru echipă. Mi-e greu să spun prea multe, prefer ca alții să vorbească despre mine.
Apreciază colegii stilul tău de joc, dedicat lor?
Nu știu, sper. Aceasta este misiunea mea, să le ofer lor mingi, și sper să aprecieze. Trebuie să-i întrebi pe ei.
Cum ai început să joci fotbal?
Pur și simplu, cred că m-am bucurat de fotbal de la început, de la o vârstă foarte, foarte mică.
Îți amintești ceva?
Nu ceva anume, doar că îmi plăcea foarte mult să joc, întotdeauna mi-a plăcut să fiu la fotbal cu prietenii, să am mingea la picior.
„Părinții s-au bucurat văzând că eu mă distrez la fotbal. Ei erau acolo să mă susțină”
Te-au susținut părinții?
Foarte mult. Veneau la toate meciurile, aproape la toate antrenamentele.
Și tatăl, și mama?
Da, ambii la toate jocurile. La antrenamente, tata venea în mod normal să mă privească, și lui îi place fotbalul. Și mamei îi place, dar mă sprijinea așa cum o făcea întotdeauna. Îmi gătea. Mă întorceam acasă și avea mâncarea pregătită pentru mine. Și ea mă urmărea la meciuri. Amândoi m-au susținut mult, am apreciat și am fost foarte fericit pentru sprijinul lor.
Ce ți-au spus când erai mic?
Nimic special. Doar s-au bucurat văzând că eu mă distrez când joc fotbal. Au vrut să fie siguri că, dacă eu mă simt atât de bine la fotbal, ei sunt acolo să mă susțină, să mă ajute pentru a reuși ceea ce voiam. Mi-au oferit un sprijin minunat.
Superpărinți.
Pentru mine, au fost cei mai buni părinți care puteau exista.
Christensen: „Am vrut să fiu parte din planul Rapid”
Ai jucat doar în Norvegia, la început. Start, Molde, Valerenga. Apoi, dintr-o dată, te-ai mutat foarte departe, în 2023, în Ungaria, la Fehervar, și anul următor la Rapid. De ce această diferență? De ce atât de departe, din Norvegia în centrul și estul Europei?
Nu a fost niciun plan. Eram în fotbal și, dintr-o dată, am primit oferta din Ungaria, una bună pentru mine. Am jucat toată viața în Norvegia, dar clubul maghiar Fehervar m-a căutat și a vrut să mă cumpere. O propunere bună, la momentul potrivit pentru a face alt pas înainte, așa că am încercat. M-am simțit bine și acolo. După un an și jumătate, Rapid a apărut de nicăieri, am simțit și atunci că era momentul potrivit să vin aici.
Nu poți plănui o carieră în fotbal. Joci într-un loc, primești o ofertă din cealaltă parte a lumii și trebuie să iei o decizie. Iar eu am ales să accept și să merg acolo Tobias Christensen, mijlocaș Rapid
De ce Rapid? Cum s-a întâmplat? Ce știai despre echipă, despre oraș, țară?
Înainte să vin, nu știam atât de multe, sincer, despre România, fotbalul românesc, Rapid. În țara mea, nu știi prea mult despre fotbalul românesc. Am început să discut cu clubul, am realizat că e un proiect bun, un club ambițios, cu planuri bune de viitor, de a câștiga ceva, de a construi o echipă pentru a juca în Europa și a lupta la titlu. Am vrut să fiu parte din plan.
Șumudică sau Gâlcă? „Nu contează dacă țipă sau e calm”
Ai avut doi antrenori la Rapid. Marius Șumudică, la început, și Costel Gâlcă, tehnicianul actual. Cum te-ai simțit cu Șumudică și cum e acum, cu Gâlcă?
M-am simțit bine cu amândoi. Sunt diferiți, cu siguranță, antrenori diferiți, personalități diferite, dar ambii plăcuți în felul lor. Am avut o legătură bună.
Ai vorbit cu ei?
Da, sigur, am avut o relație normală antrenor-jucător.
Cum îl simțeai pe Șumudică având acele reacții furtunoase la marginea terenului?
E un tip pasionat, are o mare pasiune pentru ceea ce face. E bine să ai un antrenor cu pasiune pentru joc, îți transmite și ție pasiunea. Nu aveam nicio problemă cu stilul lui.
Actualul antrenor e mai tăcut, are o personalitate total diferită. E la fel de bine pentru tine?
Îmi plac amândoi, așa cum am spus. Sunt diferiți, dar toți oamenii sunt diferiți. Pentru mine, nu contează atât de mult dacă antrenorul urlă la marginea terenului sau dacă e mai calm, toți suntem diferiți, și jucătorii, la fel, caractere diferite, asta e bine.
Nu e nicio diferență pentru tine dacă urlă sau nu de la margine?
Eu, personal, sunt atât de concentrat în joc încât, dacă antrenorul e calm sau strigă, nu-l recunosc prea mult. Pe teren, ești atât de concentrat.
Știi ce trebuie să faci.
Da, trebuie să te gândești, lucrurile se derulează atât de repede pe teren încât nu poți să te uiți mereu spre antrenor. Pentru mine, nu contează atât de mult dacă țipă sau dacă e calm, e alegerea lui.
Christensen: „N-am fost suficient de buni”. Ce unește jocul ultimilor doi ani
Poți face o paralelă între stilul de joc al Rapidului în sezonul trecut și cel din acest sezon?
Unele lucruri sunt similare. De exemplu, am fost buni pe contraatac sezonul trecut și încă suntem buni pe contraatac.
Tranziții.
Da, tranzițiile ofensive sunt una dintre cele mai puternice părți ale jocului nostru. Avem extreme foarte rapide. Am fost buni la asta, iar acum am făcut pași mai mari, devenind și mai buni.
Ați terminat pe locul 5 în sezonul trecut. Ce nu a funcționat? Ce a fost greșit?
Nu știu ce a fost greșit. Nu a fost momentul în care… Nu știu, nu am fost mai buni. Nu am fost suficient de buni ca să câștigăm în sezonul trecut, asta a fost. Nu a fost ceva greșit. Am încercat tot ce aveam mai bun, dar n-am fost suficient de buni.
Acum sunteți pe locul 2, la numai un punct în spatele Craiovei, în cursă pentru titlu. Crezi că Rapid poate cuceri titlul acum?
Sigur că putem.
„Misiunea noastră acum e să regăsim calea spre forma bună”
Totuși, sfârșitul primei părți a sezonului nu a fost atât de bun, cu patru înfrângeri, o victorie și un egal în ultimele șase meciuri. Care a fost motivul acestei căderi?
Fotbalul înseamnă suișuri și coborâșuri. Am avut momente bune, după aceea, așa cum ai zis, în ultimele meciuri am avut o formă puțin mai slabă, dar e normal în fotbal, sezonul e lung, aproape că nicio echipă nu poate avea un an întreg la înălțime, să câștige toate meciurile, e foarte dificil.
E normal să ai oscilații și e misiunea noastră acum, după această mică vacanță și acest cantonament, să regăsim calea spre forma bună Tobias Christensen, mijlocaș Rapid
Antrenorul a spus, după 1-2 cu FCSB, că echipa are nevoie de mai multă calitate pentru a lupta la titlu. Ești de acord?
Cred că avem jucători buni, avem deja multă calitate, în opinia mea. Dar, ca antrenor, club, vrei mereu mai mult, dacă vrei să câștigi, să te lupți la titlu. Dacă e posibil să găsești jucători chiar mai buni, vor încerca să o facă, așa e în toate cluburile. Însă cred că avem o echipă bună, jucători buni. Sigur, antrenorul, clubul vor fotbaliști și mai buni, dacă e posibil. E normal.