- La Liov, jucători și oficiali ucraineni au vorbit despre primul meci al naționalei galben-albastre la Euro, contra „tricolorilor”, pe 17 iunie.
- Nu au uitat ce s-a întâmplat în primăvara lui 2022: „Toată lumea ne-a ajutat în România după începutul războiului”.
- Ucrainenii afirmă că nu au niciun motiv să se teamă la turneul final: „Fotbalul nostru e viu”.
- Taras Hordiyenko, director tehnic la clubul Karpaty, crede că e ceva mai important decât rezultatele: „Euro e o posibilitate de a le reaminti tuturor că avem nevoie mare de sprijin”.
Corespondență din Liov, Ucraina
Pe 17 iunie, în primul meci al grupei E la Campionatul European, „tricolorii” vor înfrunta Ucraina și, odată ajunși la Liov, nu puteam să nu ne interesăm și de naționala galben-albastră.
Cum văd ucrainenii propria echipă, ce așteptări au de la jucătorii lor și ce cred despre duelul contra României.
„Bunicii” naționalei Ucrainei s-au bătut pe teren în 2016
Selecționerul Serhiy Rebrov, 50 de ani, fost mare internațional, din 7 iunie 2023 pe banca reprezentativei, știe lotul de 26 pentru turneul final.
Un grup valoros, solid, cu patru fotbaliști care evoluează în Premier League și tot patru în La Liga, având și câte șase de la Shakhtar și Dinamo Kiev, cele mai importante cluburi ucrainene.
„Liderii vestiarului sunt Yarmolenko și Stepanenko, «bunicii» echipei, primii doi căpitani, amândoi în vârstă de 34 de ani, de 15 și 14 ani la națională. Ei nu puteau lipsi de la Euro”, i-a prezentat succint Volodymyr Zverov, comentator la televiziunea locală 1+1, în pauza partidei Shakhtar - Dinamo 1-0.
Yarmolenko joacă la Dinamo, Stepanenko la Shakhtar. În sezonul 2015-2016, rivalitatea lor la formațiile de club i-a speriat pe ucraineni. În ambele confruntări din campionat au ieșit scântei.
Pe 16 octombrie, la Kiev, Yarmolenko și-a atacat brutal adversarul, la sfârșit au părut să se împace, făcând schimb de tricouri, dar, în fața fanilor alb-albaștri, atacantul dinamovist a aruncat tricoul lui Stepanenko în iarbă.
La retur, pe 1 mai, la Liov, Stepanenko a sărutat emblema lui Shakhtar, provocator, în dreptul galeriei kievene, Yarmolenko sărind asupra lui, împingându-l la pământ și lovindu-l cu picioarele. Amândoi au fost eliminați în minutul 80.
Mircea Lucescu i-a antrenat pe amândoi: Stepanenko la Shakhtar, Yarmolenko la Dinamo
La acea vreme, Mircea Lucescu era în ultima stagiune ca antrenor al lui Shakhtar, iar la Dinamo era chiar Serhiy Rebrov, actualul selecționer al Ucrainei.
„Il Luce” a câștigat și în deplasare, și acasă cu același scor, 3-0, însă Rebrov a cucerit titlul la final.
Între timp, Yarmolenko și Stepanenko s-au mai liniștit, iar la națională joacă împreună. Dacă primul lipsește, al doilea preia banderola de căpitan.
Lucescu i-a pregătit pe amândoi. L-a adus pe Stepanenko de la Zaporozhye în 2010, avându-l jucător la Shakhtar până în 2016.
Cu Yarmolenko, pe care l-a transferat de la Al-Ain, a colaborat la Dinamo Kiev numai patru luni, în iulie-octombrie 2023. Pe 3 noiembrie, tehnicianul a părăsit clubul.
„Ce echipă frumoasă avem! România e bună și ea, totuși Ucraina e mai tare. Trecem de grupe!”
Războiul i-a împiedicat pe viitorii noștri rivali să se antreneze în Ucraina înainte de Euro. Cantonamentul lor a început pe 30 mai, la Nurnberg, în Germania, unde au dat și primul test, chiar în fața gazdei turneului (0-0).
A doua zi, au zburat spre Varșovia, pe 7 iunie jucând amicalul cu Polonia (1-3). Ultimul examen pentru CE 2024, la Chișinău, 4-0 împotriva Moldovei, pe 11 iunie.
O zi mai târziu au sosit în Germania. „Cartierul general” e la Wiesbaden, capitala regiunii Hesse, la 40 de kilometri de Frankfurt.
E doar fotbal. Când ai război în țară, fotbalul e numai prilej să te simți bine, un pic de speranță. Artur Iliukhyn, jucător Karpaty Lviv
Când am întrebat un tânăr jucător de la Karpaty Lviv despre naționala țării sale, i s-a luminat chipul. „Ce echipă frumoasă avem!”, a exclamat Artur Iliukhyn, 18 ani, fundaș dreapta la Karpaty 2.
„Mă aștept să treacă de faza grupelor. România e bună și ea, totuși Ucraina e mai tare”, ne-a spus Artur, încercând să ne liniștească: „Vă puteți califica și de pe locul 3!”. Astfel vede clasamentul seriei noastre: „1. Belgia, 2. Ucraina, 3. România, 4. Slovacia”.
Stepanenko: „În 2022, am locuit o vreme la București. Mircea Lucescu ne-a ajutat”
Cu Taras Stepanenko am vorbit puțin și despre Campionatul European la zona mixtă, după Shakhtar - Dinamo 1-0, pe 11 mai.
„Mereu e dificil la Euro, așa e întotdeauna la un turneu important. Avem băieți de mare calitate și ne vom pregăti cât putem de bine. Vom da totul”.
Întrebat despre „tricolori”, „închizătorul” lui Shakhtar a părut că vede deja meciul din 17 iunie, de la Munchen:
Știu că România are echipă puternică, mereu a avut jucători valoroși. Și mai știu că acum are tineri foarte buni. Taras Stepanenko, vicecăpitan Ucraina
Și-a amintit de primăvara lui 2022, când el și colegii lui de la Shakhtar au locuit în România după începutul războiului. Și cu jucătorii lui Dinamo Kiev s-a întâmplat la fel. La noi au stat, s-au pregătit și de la noi au pornit primul turneu european pentru promovarea cauzei Ucrainei.
„Când ne-am mutat în 2022, am locuit o vreme la București. Mircea Lucescu ne-a ajutat să găsim apartamente, ne-a sprijinit cu cazarea în România”, nu a uitat el.
Ne-am antrenat două luni cu Voluntari, echipa din Ilfov, lângă București. Toată lumea ne-a sprijinit în România, și jucătorii, și cei din stafful tehnic. Taras Stepanenko
Pe 8 februarie 2011, în al doilea său meci la națională, Stepanenko a fost în premieră titular în tricoul Ucrainei. Chiar împotriva României, joc câștigat de galben-albaștri, 2-2, 6-4 la penalty-uri într-un turneu amical în Cipru. A râs încurcat: „Nu îmi mai amintesc, a trecut mult timp de atunci”.
INTERVIU „E o realitate că Ucraina apără acum întreaga Europă de pericolul estic”
Înapoi la Karpaty. Directorul tehnic Taras Hordiyenko a discutat cu noi și despre Euro.
Oficialul clubului din prima ligă ucraineană era mai interesat de esența turneului final dincolo de sport pentru țara sa în această perioadă.
- Domnule Hordiyenko, Euro începe în curând, Ucraina va juca primul meci împotriva României. La ce vă așteptați? Sperați să treacă de faza grupelor? Ce înseamnă această competiție pentru naționala Ucrainei, ce înseamnă pentru Ucraina?
- Cred că ar fi mai bine să pun accentul pe a doua parte a întrebării. Fiecare eveniment sportiv de asemenea nivel e o cale de a promova Ucraina în Europa, în lume. E cel mai important aspect. Războiul durează deja de peste doi ani și sper ca oamenii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă, despre esența acestor lucruri. E o realitate că Ucraina apără acum întreaga Europă de pericolul estic. Pe de altă parte, doi ani de război înseamnă mult, iar oamenii se pot sătura de această informație, de acest război. Iar Euro e o posibilitate de a le reaminti tuturor, fanilor, celor interesați de fotbal, despre țara noastră, despre situația noastră, de a le reaminti că avem nevoie mare de ajutor, de sprijin.
„Țara încă trăiește, fotbalul nostru e încă viu”
- Și echipa?
- Cred că ar trebui să privim astfel tabloul: țara încă trăiește, fotbalul e încă viu și, chiar în asemenea circumstanțe, putem obține rezultate la nivel internațional. E primul și cel mai important lucru pe care trebuie să-l spunem tuturor. Din punct de vedere sportiv, pentru fiecare jucător, pentru fiecare țară, contează să aibă succes. Sunt țări care au avut succes la Euro, unele mai mare, altele mai mic, echipa națională e un motiv de mândrie mai ales acum, când fotbalul e un fenomen social atât de important. Chiar și într-o situație normală, ar fi o onoare pentru băieții noștri să realizeze ceva pe scena internațională”.
„Fiecare meci e influențat de mai mulți factori. Ceva poate fi pregătit și ceva nici nu poate fi prevăzut”
- Despre meciul direct cu România?
- Despre jocul concret, rezultatul concret, întotdeauna spun: eu nu sunt fan, eu muncesc pentru fotbal. Și, chiar dacă o fac pentru viitor, nu pot prezice viitorul. Totul va fi rezolvat pe teren. Rezultatul? Fiecare meci e influențat de mai mulți factori, ceva e accidental, ceva poate fi pregătit și ceva se întâmplă și nici nu poate fi prevăzut. Pentru mine, rezultatul fiecărui meci e imprevizibil. Sunt o persoană care muncește în fotbal, nu sunt fan să dau pronosticuri.
- Deci nu ne puteți spune un scor la România - Ucraina.
- Meciurile viitoare și rezultatele lor nu sunt parte din conștiința mea. Ei vor ieși pe gazon, avem încredere în băieții noștri, pentru că formează o generație foarte bună, cinci dintre ei joacă în Anglia, în Premier League. De ce să nu avanseze cât de mult posibil?