- Valeriu Iftime, prosper om de afaceri și patron la FC Botoșani, a fost agresat verbal de doi spectatori, care i-au reproșat că formația lui face blaturi cu FCSB. Pe cine mai interesează un astfel de subiect?
Elementul statistic
Potrivit rezultatelor căutării pe mai multe platforme specializate, statistica generală a meciurilor dintre FCSB și FC Botoșani arăta în felul următor înaintea partidei de joi seară, 5 februarie, 2026:
30 de meciuri, dintre care 22 de victorii FCSB, 3 victorii FC Botoșani și 5 egaluri. După ultimul meci, 2-1 pentru FCSB, întâlnire care a apropiat campioana la 2 puncte de zona play-off, în statistică apare a 23-a victorie a roș-albaștrilor.
Asta crește procentul inițial de 73% victorii la 74%. Un pas mic pentru statistică, un pas important pentru percepția matematică a fenomenului. Ne aflăm în fața unei recurențe. Cealaltă, percepția senzorial-afectiv-emoțională, este mai greu de cuantificat.
Mesaj violent
Imediat după partida de pe Arena Națională, Valeriu Iftime, patronul botoșănenilor și respectabil om de afaceri, a fost abordat de doi spectatori care i-au strigat de mai multe ori „Blatistule, hoțule”.
Acuzații laolaltă cu jigniri, repertoriul clasic. Dincolo de faptul în sine că orice persoană cu notorietate în lumea fotbalului poate deveni astfel ținta violenței verbale și chiar fizice, rămâne mesajul fără dubiu al celor care l-au abordat pe prosperul om de afaceri, mai nou și lider PNL în județ și la centru.
Impresii
Și bineînțeles că doi oameni nu reprezintă opinia majorității. Foarte probabil că majoritatea consideră că succesul FCSB este rodul unei prestații superioare, după o partidă în care adversarul și-a apărat nu doar corect șansele, ci și cu eroism pe alocuri. Sigur că eroismul a fost ilustrat mai mult de portarul Anestis și mai puțin de atacantul Mailat. De exemplu.
Să nu ne pierdem totuși în impresii care pot fi înșelătoare. În paralel cu statistica, istoria relațiilor dintre FCSB și FC Botoșani a intrat demult în folclorul fotbalistic. Între cele două cluburi au existat o serie întreagă de schimburi/transferuri de jucători. În special dinspre Botoșani către București.
Dar asta nu dovedește că s-ar fi traficat rezultate. „Omenia” de care vorbește din când în când Becali ce este totuși? O figură de stil?
Incriminează statistica negativă? Nu!
Atrage atenția repetitivitatea victoriilor formației bucureștene, mai ales atunci când are nevoie ca de aer de ele. Dar e asta o dovadă? Nici vorbă, e doar un subiect de discuție și un zăcământ de bănuieli. Un izvor de ironii, care de-a lungul anilor și-au pierdut farmecul.
Dansul acesta pe sârmă, autocenzura pe care ți-o impui reflex nu rezolvă însă nimic. Țin impresiile loc de dovezi? Nu! Incriminează statistica negativă? În niciun caz.
Și mai e ceva. Față de acum 20-25 de ani, când presa era populată numai de ziariști, unii mai buni, alții mai modești, unii mai curajoși, alții mai fricoși, acum peisajul s-a schimbat dramatic.
Lupta dintre întrebări și certitudini
Pe influenceri, podcastiști și alți „creatori de conținut”, toți deghizați în jurnaliști, nu îi preocupă astfel de teme. Atașați de cluburile care-i agreează tocmai pentru că livrează imagine pozitivă, pe ei îi interesează să producă audiență pe bază de divertisment.
Ce divertisment produci când suspectezi blaturi? Este o luptă între a face presă și a face ceva care seamănă cu presa. E un conflict între cei care își pun întrebări și cei care au certitudini. Nu vă grăbiți cu pronosticurile. Nu este o statistică simplă a victoriilor ca aceea dintre FCSB și FCB.
Să ne „simtem” bine!
Țipă statistica? Spune ceva neliniștitor? Mesajul otrăvit ar fi următorul. Las-o să țipe! Amuză-te spectatorule, și tu, telespectatorule! Ia latura pozitivă a lucrurilor. Bucură-te de viață.
Lasă-l în pace pe Vassaras, nu-l mai întreba dacă sunt blaturi în fotbalul românesc. Nu mai sunt. Plus că pe Vassaras trebuie să-l întrebi dacă mai sunt arbitri corupți, nu dacă mai sunt blaturi. Ce-i aia arbitru corupt?