Publicat:
15.11.2025, ora 23:51
Actualizat: 15.11.2025, ora 23:58
- România a pierdut încă o șansă de a juca măcar un meci de baraj cu un adversar accesibil. Dar ce adversar e accesibil pentru noi?
Încă un meci cu două fețe pentru naționala României. Prima față, în prima repriză, aceea de echipă articulată, lucidă, rapidă în transmiterea mingii, atentă la presing.
Ocazii create din joc consistent, prudență în apărare. Cealaltă față a apărut din minutul 46, ca și cum ceva se decuplase. Prudența s-a transformat în teamă, viteza a dispărut în lentoare și imprecizie.
Dzeko la pândă
Golul lui Dzeko a venit atunci când ne frecam mâinile că veteranul atacant bosniac nu a fost schimbat. Dzeko fusese invizibil în prima repriză, așa cum a fost și pentru Racovițan, care l-a scăpat din marcaj sărind în contratimp.
Doar 4 minute jucate în repriza a doua și se producea o egalare la care eram coautori. Ocaziile ratate în primele 45 de minute, în special prin Man și Mihăilă au costat.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Drăguș sepuku în direct
Intrarea lui Drăguș în locul lui Bîrligea urma să aducă o liniște în joc pe care autorul golului nostru nu o mai avea. 4 minute a rezistat Drăguș pe teren până a făcut faultul la Katic despre care trebuie să discutăm pentru că nu avea niciun sens să riști un procedeu de arte marțiale.
Lipsa de luciditate este cea mai mare hibă a echipei României. Nu tehnica, nu condiția fizică, nu dăruirea. Dacă ai mușchi buni și mintea în ceață o dai de gard.
Întrebări, nu calificări
Golul lui Bajraktarevic, cu o execuție de o frumusețe multe peste nivelul meciului și al atmosferei toxice de pe stadionul din Zenica, a pus punctul pe încă un eșec al echipei noastre în fața unei echipe modeste, care s-a hrănit din lipsurile noastre.
Culmea, totul s-a întâmplat în condițiile în care Mircea Lucescu a apelat la schimbări relativ devreme. Dragomir și Ianis Hagi s-au dovedit mâini moarte, Racovițan o alegere nefericită.
De ce Racovițan și nu Rus? Totuși, de ce Dragomir și nu Răzvan Marin? Sunt multe întrebări la care căutăm răspunsul, dar peste toate plutește certitudinea că suntem ca un elev depășit de subiecte. Totul e prea greu pentru noi. Vom merge la un baraj unde ne va aștepta o echipă peste puterile noastre și vom mai rata un Mondial.
