- Litigiul financiar dintre FCSB și Al Gharafa, legat de transferul controversat al lui Florinel Coman, nu mai surprinde în fotbalul internațional.
- Un avocat consultat de GOLAZO.ro susține că acest caz reflectă probleme frecvente în modul în care anumite cluburi gestionează plățile internaționale.
Plata celor 5 milioane de euro efectuată de clubul qatarian într-un cont neautorizat din Vietnam, și nu în contul oficial al FCSB din România, a scos din nou în evidență tranzacțiile dubioase, tot mai frecvente, la nivel internațional.
Avocat despre cazul FCSB - Al Gharafa: „Sunt multe întrebări fără răspuns”
Un avocat român de drept sportiv consultat de GOLAZO.ro a explicat că astfel de practici au devenit o schemă „brevetată” în fotbalul internațional.
„Am avut astfel de situații și nu numai noi, românii. Important este că în toate cazurile ni s-a dat dreptate. Am găsit jurisprudență și la alte cluburi care au pățit la fel, iar schema este, ca să zic așa, brevetată.
Rămân însă două întrebări importante: dacă aceste cluburi au sprijin din interiorul clubului care efectuează plata, de unde obțin informații despre situațiile care generează sume mari, și de ce niciun organ de anchetă nu ne-a cerut vreodată relații, informații sau acte?
Practic, înțeleg astfel că nimeni dintre cei păgubiți, niciun club din cele care au făcut plata de două ori, nu a făcut vreodată vreo plângere la organele de cercetare penală competente. Sunt multe întrebări fără răspuns”.
Al Gharafa a virat banii pe Coman în Vietnam, în contul „Fotbal Club FCSB SA Company Limited”
În cazul Coman, Al Gharafa a achiziționat jucătorul în 2024 pentru 5 milioane de euro, la care se adaugă o clauză de penalitate de 1 milion de euro.
Potrivit motivării TAS, publicată de GOLAZO.ro, în mod surprinzător, clubul qatarian a efectuat plata către un cont din Vietnam, asociat unei entități denumite „Fotbal Club FCSB SA Company Limited”, care nu avea nicio legătură oficială cu clubul român.
Investigațiile au arătat că detaliile bancare modificate au fost transmise prin e-mailuri neoficiale. Acestea păreau să provină de la președintele clubului, Valeriu Argăseală, și de la alți oficialii ai FCSB, dar nu erau autentice.
Corespondență purtată prin e-mailuri false
Folosind aceste date, Al Gharafa a virat cele 5 milioane de euro într-o bancă din Vietnam. Raportul HKA Global Limited, companie specializată în investigații judiciare și consultanță internațională a confirmat că mesajele nu au circulat prin serverele oficiale ale FCSB, ci printr-un server Google Mail.
TAS a concluzionat că a fost vorba de o fraudă informatică sofisticată. Instanța a stabilit că Al Gharafa nu și-a respectat obligația contractuală și trebuie să achite FCSB cele 5 milioane de euro pentru transferul lui Florinel Coman, plus penalitatea contractuală de 1 milion de euro.
Budescu și Al-Shabab: aceeași metodă, alt club arab
Un alt exemplu este cazul lui Constantin Budescu, care, potrivit prosport.ro, s-a judecat, în 2023, cu Al-Shabab din Arabia Saudită la FIFA și la TAS.
Arabii au creat o companie în Vietnam, „Budescu Constantin Valentin Co. Ltd”, pentru a încasa peste două milioane de dolari de la clubul saudit, folosind aceeași tactică: plata într-un cont neautorizat situat într-o jurisdicție străină.
Practic, banca din Vietnam a fost folosită ca punct de plată neautorizat, într-un mod similar cu cazul Coman-FCSB-Al Gharafa.
Schema a fost întărită de corespondență falsificată: e-mailuri și documente cu semnături contrafăcute, prezentate ca dovadă a executării obligațiilor contractuale.
În cele din urmă, Budescu a câștigat procesul și și-a recuperat datoriile de peste două milioane de euro. Budescu a jucat la Al-Shabab în sezonul 2018-2019, sub comanda lui Marius Șumudică.
FCSB și Al Gharafa s-au judecat și în „cazul Claudiu Keșeru”: disputa pe adresa de e-mail
Problemele dintre FCSB, pe atunci FC Steaua București, și Al Gharafa nu sunt noi. În 2015, transferul lui Claudiu Keșeru în Qatar, pentru 2,3 milioane de euro, s-a transformat rapid într-un litigiu la FIFA și TAS.
Spre deosebire de cazurile Coman și Budescu, unde s-au folosit conturi bancare neautorizate, disputa s-a concentrat pe un detaliu aparent banal: adresa de e-mail folosită pentru comunicarea facturilor și notificărilor de plată.
Potrivit motivării TAS, clubul român a trimis documentele necesare către „[email protected]”, adresă aparținând directorului general al Al Gharafa și înregistrată în FIFA TMS.
Totuși, oficialii qatarieni au susținut că adresa nu era „oficială” și au refuzat să plătească, invocând lipsa facturilor valide. Tribunalul de Arbitraj Sportiv a respins această apărare și a dat câștig de cauză clubului lui Gigi Becali.
FIFA avertizează că escrocheriile în fotbal nu sunt neobișnuite. Încă din 2012, printr-o scrisoare circulară, forul mondial a atras atenția asupra riscurilor asociate cu astfel de practici.