Publicat:
09.10.2025, ora 16:13
Actualizat: 09.10.2025, ora 16:13
- Jonas Eriksson (51 de ani), fost arbitru UEFA între 2002 și 2018, a făcut dezvăluiri surprinzătoare despre culisele arbitrajului european.
- Suedezul a povestit că arbitrii de top erau supuși unor teste fizice extrem de dure și adesea umilitoare, impuse de conducerea arbitrajului UEFA și coordonate de Pierluigi Collina (65 de ani).
Eriksson a oficiat de-a lungul carierei în numeroase competiții majore organizate de UEFA și FIFA, printre care se numără Cupa Mondială din 2014, semifinala Euro 2016, finala Europa League din 2016 și Supercupa Europei din 2013.
Jonas Eriksson: „Nu mai era suficient să fii un arbitru bun, trebuia să arați ca unul”
Jonas Eriksson a oferit, în cartea sa „House of Cards”, o perspectivă diferită despre atmosfera din cadrul cursurilor de arbitri ținute de UEFA.
„Când UEFA și-a reorganizat structura de arbitraj, în vara lui 2010, Pierluigi Collina a introdus o serie de schimbări.
Nu mai era suficient să fii un arbitru bun, trebuia să ai grijă la alimentație, să arăți ca un arbitru de elită, să ai greutatea și procentul de grăsime «corecte».
La cursuri, nu se verificau doar lucruri de bază, precum abilitatea de a citi un text mic de la o anumită distanță, ci și teste specifice adaptate arbitrilor profesioniști.
Unii arbitri s-au dovedit a fi daltoniști. Un altul nu vedea cu un ochi și a fost obligat să renunțe, sau cel puțin așa spuneau zvonurile”, a scris arbitrul în cartea sa, conform theguardian.com.
Pentru mine, testul de vedere a fost o confirmare a profesionalismului și a dorinței de perfecționare Jonas Eriksson
Jonas Eriksson: „Conducerea ne-a cerut să ne dezbrăcăm. Eram oameni integri, dar nimeni n-a spus nimic”
Apoi, fostul arbitru a detaliat aspectul care îl deranja cel mai mult în cadrul acestor teste.
„Când însă venea vorba de testele de greutate și grăsime corporală, totul se transforma într-o experiență umilitoare. Nu testele în sine erau problema, ci felul în care erau făcute.
Prima oară am trecut prin această procedură degradantă în toamna lui 2010. În prima dimineață, arbitrii au fost împărțiți în trei grupe de câte 15. Când am intrat în sala mare și rece unde urma să ne adunăm, conducerea ne-a cerut să ne dezbrăcăm și să rămânem în lenjeria intimă.
Ne-am privit unii pe alții, dar nimeni nu a îndrăznit să spună nimic. Ne-am dezbrăcat încet. Cu o seară înainte ni se spusese clar: «fără mâncare, fără apă dimineața».
Trebuia să avem un procent de grăsime cât mai mic, să arătăm «așa cum trebuie» pentru un arbitru UEFA”, își amintește Eriksson.
Acolo stăteam aliniați, doar în lenjerie intimă. Eram cei mai buni arbitri ai Europei, sportivi de elită, modele, oameni maturi, părinți, personalități puternice, cu integritate… dar nimeni nu spunea nimic. Jonas Eriksson
Jonas Eriksson: „Collina mi-a analizat corpul aproape gol”
„Privirile noastre evitau contactul. Eram chemați câte doi. Collina ne analiza din cap până-n picioare cu o privire de gheață. Tăcut și atent.
Am pășit pe cântar, mi-am ținut respirația și mi-am încordat abdomenul, de parcă ar fi contat. Un instructor a strigat tare: «Eriksson, Suedia - 96,2 kilograme».
Am simțit cum Collina s-a oprit, m-a privit și mi-a analizat corpul aproape gol. M-am gândit: «Asta nu e demn. Sunt un adult, dar trebuie să stau aici, examinat și judecat».
Apoi instructorul a venit cu un instrument pentru măsurarea grăsimii, rece ca gheața. M-a ciupit de diferite zone ale corpului. Strângea, măsura, murmura cifre, apoi spunea cu voce tare rezultatul fiecărei măsurători”, a mai spus fostul arbitru.
Deși Eriksson consideră că metoda era „umilitoare și nedemnă”, a explicat de ce nu s-a împotrivit acesteia.
„De ce nu am spus nimic? Pentru că dacă aș fi protestat, mi-aș fi semnat sfârșitul carierei. Sunt sigur că, dacă l-aș fi contestat pe Collina, n-aș mai fi primit niciun meci.
Voiam și eu să fiu mai în formă, mai slab, mai bun. Era logic să nu fii supraponderal, era normal să fii antrenat. Dar era greșit să impui asta prin umilință publică și o obsesie pentru cifre”, a mai povestit acesta.
Jonas Eriksson: „Ne-am uitat în jos ca niște elevi certați”
Practica impusă de UEFA nu s-a oprit atunci, ci a continuat în anii următori, iar Eriksson a povestit că a generat o obsesie colectivă printre arbitri.
„La cursul din anul următor, Collina a ținut un discurs despre nutriție, disciplină și profesionalism. A dat exemplu negativ un «arbitru care mânca stridii și carbonara». Toți ne-am uitat în jos, ca niște elevi certați de directorul școlii.
După aceea, povestea a devenit o glumă între noi, dar una cu gust amar. Toți simțeam că suntem monitorizați. Oriunde mergeam în Europa, ne gândeam ce comandăm la masă.
Dulciurile au fost eliminate. La mese se serveau doar fructe. Dacă, din greșeală, apărea o prăjitură, nimeni nu se atingea de ea”, a mai notat suedezul, în cartea sa.
Printre unii colegi s-a născut o adevărată isterie a greutății: competiții despre cine are procentul de grăsime mai mic, cine a slăbit mai mult. Evident, nu era nici sănătos, nici benefic. în loc să fim apreciați pentru deciziile bune din teren, eram lăudați pentru câte kilograme am pierdut. Jonas Eriksson
Collina a deținut funcția de șef al arbitrilor UEFA timp de opt ani, până în 2018, fiind succedat de Roberto Rosetti.
Citește și
