- Mirela Nunweiller, fiica legendarului fotbalist dinamovist Lică Nunweiller, a pierdut primul proces împotriva clubului Dinamo și a firmei soției lui Nicolae Badea.
- Moștenitoarea cere daune morale și materiale pentru folosirea în scopuri comerciale a imaginii tatălui său, a numelui „Nunweiller” și a poreclei „Câinele roșu”/„Câinii roșii”.
- În plus, Mirela Nunweiller a solicitat ca galeriile lui Dinamo să nu mai utilizeze ca slogan pseudonimul „Câinii roșii”.
Procesul deschis de Mirela Nunweiller (54 de ani), fiica fostului mare fotbalist dinamovist Lică Nunweiller, împotriva clubului Dinamo și a societății Bitolia, firma soției lui Nicolae Badea, implicate în producerea și comercializarea de articole cu trimitere la numele și imaginea tatălui său a intrat într-o nouă fază.
Mirela Nunweiller a pierdut primul proces cu Dinamo și Bitolia
Tribunalul București a respins cererea prin care aceasta solicita măsuri urgente de oprire a vânzării produselor, iar Mirela Nunweiller a declarat apel.
În fața instanței, reclamanta a cerut, pe calea unei ordonanțe președințiale, luarea unor măsuri imediate până la judecarea fondului cauzei.
Mirela Nunweiller a invocat trei categorii de drepturi, respectiv: dreptul la nume, dreptul la imagine, dreptul asupra mărcii verbale „Câinii roșii” şi dreptul la memorie.
Concret, Mirela Nunweiller a solicitat oprirea fabricării și comercializării, retragerea din magazine și de pe site-uri și distrugerea tuturor tricourilor imprimate cu numele „Nunweiller” și cu fotografia de familie în care apar tatăl său și frații acestuia.
De asemenea, a cerut încetarea vânzării oricăror produse (tricouri, treninguri, hanorace, fulare, șepci, articole pentru copii, accesorii sau rechizite) care folosesc imaginea lui Lică Nunweiller, numele acestuia ori porecla „Câinele roșu”/„Câinii roșii”.
Cerere pentru interzicerea folosirii apelativului „câinii roșii” la galerie
În plus, ea a solicitat ca galeriile lui Dinamo să nu mai utilizeze ca slogan pseudonimul „Câinii roșii”, pe care îl consideră legat direct de identitatea tatălui său, precum și obligarea pârâților să prezinte documente contabile pentru a se putea calcula prejudiciul rezultat din vânzări.
Printre cereri s-a aflat și solicitarea de a fi sesizate autoritățile competente pentru desființarea reproducerii grafice cu cei doi câini roșii, despre care susține că reprezintă expresia vizuală a poreclei fostului jucător.
Totodată, Mirela Nunweiller a cerut măsuri pentru a împiedica folosirea numelui său de familie în scop comercial, invocând încălcarea vieții private.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că imaginea, numele și apelativul „Câine roșu” sub care era cunoscut Lică Nunweiller au fost exploatate fără acordul moștenitorilor și că acest lucru îi provoacă atât un prejudiciu moral, cât și unul material.
Mirela Nunweiller acuză umilirea tatălui său de către conducerea lui Dinamo
În cererea depusă la dosar, Mirela Nunweiller subliniază că folosirea neautorizată a acestor elemente de identitate pentru profit, combinată cu modul în care tatăl său a fost tratat de Clubul Dinamo, i-a cauzat suferințe morale profunde.
În motivare se arată: „Umilinţa şi suferinţa resimţite sunt generate şi de faptul că acţionarii Clubului Dinamo 1948 l-au batjocorit pe tatăl reclamantei cât era în viaţă, alungându-l din tribuna oficială în timpul unui derby, denumindu-l «fosilă».”
Potrivit reclamantei, acest episod l-a marcat profund pe fostul jucător: „Tatăl reclamantei a murit trist şi cu această durere în suflet, iar după această întâmplare a refuzat să se mai uite la meciurile de fotbal, rugând şi familia să nu mai acceseze informaţii şi să nu i le mai spună”.
Episodul a fost relatat pe larg în presă de Mihaela Nunweiller, cealaltă fiică a fostului fotbalist cunoscut ca Nunweiller IV.
Aceasta a povestit cum tatăl lor a fost umilit de fostul acționar Cristi Borcea chiar în tribuna oficială:
„Borcea ne-a alungat de acolo ca pe niște câini pripășiți, după ce abia ne așezaserăm pe scaune. L-am și auzit spunând - era doar cu două rânduri de scaune mai sus - înainte să vină un agarici trimis de el să ne ridice și să ne alunge la peluză: «Cine-s, bă, fosilele alea în tribuna mea? Ia, la peluza cu ei!»”
Cum s-a apărat Dinamo
Clubul Dinamo 1948 a cerut instanței să respingă cererea Mirelei Nunweiller, susținând că nu a folosit niciodată numele sau imaginea tatălui acesteia, Lică Nunweiller, în scop comercial, în afara situațiilor permise de lege.
În ceea ce privește sintagma „câinii roșii”, clubul a precizat că singurul produs care o conține, vândut prin magazinul oficial, este un fular cu însemnele clubului și o lozincă istorică, folosită de zeci de ani de suporteri,.
Dinamo a mai arătat că drepturile de imagine ale foștilor jucători aparțin clubului, nu moștenitorilor, și că Mirela Nunweiller nu a dovedit că ar deține vreun drept exclusiv în context sportiv asupra numelui sau apelativului tatălui său.
Dinamo: „Drepturile de imagine asupra fostului jucător dinamovist Lică Nunweiller aparțin clubului Dinamo București“
În motivare, Tribunalul a redat apărarea clubului Dinamo, care a contestat drepturile invocate de fiica legendarului fotbalist Lică Nunweiller.
„Reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunui drept exclusiv asupra numelui «Nunweiller» în context sportiv, iar cu privire la sintagma «câinii roșii», aceasta nu este înregistrată ca marcă și nu poate beneficia de protecția legală conferită mărcilor în lipsa unui titlu.
A relatat că apelativele colective utilizate de suporteri nu sunt susceptibile de protecție prin drepturi de autor, întrucât nu reprezintă o activitate comercială și nici nu sunt susceptibile de a produce prejudicii unui eventual titular.
Reclamanta nu a dovedit calitatea de titular al unui drept de proprietate industrială asupra numelui «Nunweiller», întrucât folosirea numelui și imaginii sportivilor în context sportiv este reglementată expres de art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 69/2000, care stipulează că structurile sportive beneficiază de exclusivitatea drepturilor de imagine asupra sportivilor care au aparținut acestora.
Drepturile de imagine asupra fostului jucător dinamovist Lică Nunweiller aparțin structurii sportive căreia acesta i-a aparținut, respectiv clubului Dinamo București.
Reclamanta nu a dovedit nici calitatea de titular al unui drept de proprietate industrială, astfel cum impune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, întrucât protecția unei mărci este conferită exclusiv prin înregistrarea acesteia în Registrul Mărcilor”.
Motivarea tribunalului
Tribunalul a respins cererea Mirelei Nunweiller pentru următoarele motive:
- Sigla cu cei doi câini roșii este o marcă înregistrată de peste 25 de ani de Asociația Clubul Sportiv Fotbal Club Dinamo București, clubul lui Nicolae Badea (77 de ani), intrat în faliment, astfel că instanța nu poate decide de urgență dacă ar încălca drepturile moștenitoarei.
- Tricourile cu fotografia lui Lică Nunweiller îl arată pe fostul jucător în echipament sportiv, pe teren, nu în situații private sau jignitoare.
- Firma Bitolia Gallery a prezentat un contract de cesiune din 2021 prin care a primit dreptul să folosească imagini din arhiva oficială a clubului, iar verificarea detaliată a acestui contract nu poate fi făcută într-o procedură de urgență.
- Tricourile produse de Bitolia au fost realizate într-o ediție limitată, de doar 41 de bucăți, și nu mai există pe stoc, astfel că nu era justificată oprirea imediată a vânzărilor.
- Imprimarea imaginii tatălui reclamantei pe tricourile în cauză nu poate fi considerată ca o încălcare a reputaţiei acestuia, dat fiind că îl prezintă pe acesta în calitate de sportiv, într-o ediţie omagială
- Folosirea numelui de familie face referire clar la fostul mare jucător, nu la fiica sa, și nu constituie o încălcare a vieții private în această etapă.
- Ca o consecinţă a faptului că aparenţa de drept nu este în favoarea reclamantei pentru niciuna pretinsele fapte ilicite şi pentru niciuna dintre pârâte, instanţa constată că nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei luării măsurilor nu este îndeplinită.
În concluzie, Tribunalul a apreciat că nu există motive suficiente pentru a bloca imediat produsele contestate, urmând ca disputa legată de nume, imagine și simboluri să fie analizată în detaliu în procesul de fond.