Publicat:
12.10.2026, ora 13:53
Actualizat: 12.10.2026, ora 14:53
- Avem conflicte deschise între galeriile și președinții marilor cluburi. Normalitate sau efectul compromisurilor?
- Lista președinților contestați, unii înjurați sau cărora li s-a solicitat demisia de către suporterii propriei echipe: Angelescu, Nicolescu, MM Stoica, Gică Popescu
- Există o explicație pentru fiecare situație în parte, dar și o reacție din partea cluburilor
Fotbalul românesc propune în acest an ceva în premieră. Conflict deschis între nucleul dur al suporterilor a 4 dintre cele mai mari cluburi din România și președinții acestor echipe.
Pe parcursul acestui an, la Rapid, Dinamo și, cel mai recent, la FCSB și Farul, s-au produs rupturi între galerie și club, iar protestele fanilor au fost directe și agresive: înjurături, bannere acuzatoare, solicitări de demisie, etc!
Numitorul comun e nemulțumirea suporterilor, dar cauzele sunt diferite pentru fiecare în parte.
RAPID
Galeria l-a contestat pe Victor Angelescu, i-a dedicat chiar și un banner în care îl acuza direct că joacă la pariuri: „Victoraș, pariorul din oraș!”.
De ce la ce a plecat nemulțumirea fanilor? De la faptul că odată cu venirea lui Șucu, dar mai ales după ce Angelescu a fost numit președinte, după mandatul lui Daniel Niculae, robinetul prin care fanii aveau acces la anumite beneficii a fost închis.
Spații comerciale din interiorul arenei, bani pentru deplasări, etc erau doar câteva din avantajele galeriei, pe care Angelescu le-a oprit, iar ulterior a început să fie contestat violent.
DINAMO
Andrei Nicolescu a căzut în dizgrația ultrașilor după ce a prezentat, în finalul sezonului trecut, noua siglă a clubului. Fanii n-au fost de acord cu noua identitate vizuală și au trecut la proteste dure la adresa președintelui. Înjurat direct înaintea și în timpul tuturor meciurilor.
Mai mult, s-a ajuns ca fanii să compromită, în numele contestării președintelui, susținerea echipei la derby-ul cu FCSB, barajul de Conference League, în care au intrat pe stadion abia în minutul 10, când rivala deja marcase.
FCSB
Conflictul a izbucnit recent, după ce Mihai Stoica a anunțat că șeful galeriei Peluzei Nord n-a prezentat nici o dovadă a acuzațiilor pe care le-a lansat la adresa celor care se ocupă de Academia clubului.
Cel care conduce ultrașii acuzase că se dau și se iau șpăgi la Academie și că Alin Stoica și Lucian Filip trebuie dați afară. Stoica și Becali n-au dat curs solicitărilor, solicitând probe.
„Din acest moment, Mihai Stoica e indezirabil, să-și ia o portavoce și să-și facă Peluza Sud”, a amenințat șeful Peluzei Nord într–o declarație pentru Fanatik, după care i-a și cerut lui Stoica să demisioneze.
FARUL
Ultimul club în care suporterii își contestă propriul președinte. La meciul de duminică, Gică Popescu a fost înjurat de galerie. Motivul?
Fostul mare internațional luase poziție cu privire la incidentul grav produs de galeria Farului la meciul cu Dinamo.
Atunci, o torță aruncată de ultrașii marinarilor a lovit, în zona tribunei VIP a Arenei Naționale, o femeie, care era cu fiul său la meci. Aceștia au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au suferit răni din cauza obiectului pirotehnic aruncat de suporteri.
Care sunt întrebările
Acestea sunt faptele. Întrebările care trebuie puse sunt:
- Până unde se întinde rolul de suporter, de ultras și de membru al galeriei unui club?
- Care e limita până la care un fan al unei echipe poate acționa?
- E normal ca suporterii din peluză să aibă beneficii directe din partea clubului?
- E normal ca ei să fie întrebați atunci când clubul are de luat o decizie importantă? De exemplu: stabilirea unei noi sigle sau aducerea unui antrenor.
- E firesc ca un președinte să ia apărarea unora care aruncă în capul unui spectator cu o torță, așa cum și-ar fi dorit galeria Farului să acționeze Gică Popescu?
Sigur că suporterii sunt foarte importanți. De fapt, fotbalul fără spectatori s-ar juca degeaba. Evident că avem în continuare un deficit de prezență pe stadioane, mai ales dacă ne raportăm, de exemplu, la Polonia, o țară care aduce incomparabil mai mulți fani la meciuri decât o fac meciurile din Liga 1.
Prăpastia în care am ajuns și ce au răspuns cluburile
De aici însă și până ca ultrasul din galerie să aibă un cuvânt de spus în cum se conduce clubul și ce decizii trebuie luate e o prăpastie pe care fotbalul românesc a încercat să o evite, dar a căzut în ea.
Și se rostogolește cu viteză la vale fiindcă odată ce ai dat putere ultrașilor, acum e chiar nefiresc să te întrebi de ce suporterii se cred mai presus de președinte, manager, antrenor, chiar și patron sau acționari.
Cluburilor și oamenilor care le conduc le-a fost comod să dea putere peluzelor. Susținere, prezență mare la meciuri, scandări favorabile, totul bine și frumos. Când însă această comoditate a fost deranjată de pretențiile tot mai mari ale galeriei, atunci s-a ajuns în acest punct în care suntem azi. Și ne întoarcem la aceeași întrebare: până unde se întinde rolul de suporter, de ultras și de membru al galeriei unui club?
Dacă răspunsul ar fi fost „fără limite”, atunci cei care astăzi sunt contestați ar fi trebui să le facă pe plac fanilor și să demisioneze. Se pare că răspunsul a fost, chiar la toate cele 4 cluburi în cauză, că „există, totuși, o limită”.
Concluzia: „meciul” care n-ar trebui să existe
Chiar și așa, drama e că după ce că nu avem un fotbal valoros, energiile, pasiunile și efortul se irosesc de multe ori într-un meci paralel care se joacă în liga noastră, pe lângă cel din teren. E cel dintre club și propria lui peluză!
Cât timp acest „meci” va conține și adversari, nu doar coechipieri, să nu ne întrebăm de ce nu ne dezvoltăm ca fotbal.
