Cristian Geambașu Zvonul

• Neconvocarea lui Bîrligea merită o explicație din partea lui Mircea Lucescu. Nu pentru că selecționerul ar fi dator să ne dea raportul, ci pentru că e un subiect care alimentează teorii periculoase.

De câteva zile, își face loc un zvon otrăvit. Cam de când Mircea Lucescu a anunțat lotul pentru meciurile din deplasare cu Cipru și Lituania, eveniment care s-a suprapus cu victoria neașteptată a FCSB-ului în fața lui PAOK.

Golul victoriei campioanei României împotriva campioanei Greciei antrenate de Răzvan Lucescu a fost înscris de numitul Bîrligea Daniel, atacant de 24 de ani, unul dintre cei mai în formă jucători ai campionatului. Și tocmai Bîrligea Daniel lipsește din lotul naționalei României convocat de Mircea Lucescu, tatăl lui Răzvan.

Anecdota?!

Hmm! O coincidență, ceva care nu are nicio legătură cu evenimentele amintite, spun oamenii cu scaun la cap. Trebuie să ai buba la mansardă ca să te gândești la așa ceva!

Ba nu, este un act de răzbunare care îl vizează pe cel care i-a învins fiul, spun cei fără scaun la cap. Nea Mircea este un antrenor mare, dar este și un tip ranchiunos, adaugă ei.

Anecdota despre neconvocarea lui Bîrligea a fost rostită în premieră de Gigi Becali, de cine altcineva?, la Fotbal Club de la Digi Sport. Dar nu a fost născocită de el, zvonul vine din lumea paralelă a fotbalului. Nu de pe lumea cealaltă.

Radarul nu funcționează

Căci, da, există o lume subterană a fotbalului, poate mai mult decât un stat paralel în politică. Vorbim despre un univers ascuns populat cu conspirații, trădări, împăcări, declarații de război, armistiții, ranchiună, alianțe contra naturii.

Este o lume de coșmar care circulă cu limuzine de basm. Pe acest tărâm, zvonul despre motivul subteran al absenței lui Bîrligea circulă liber, cu viteză și nu este oprit de niciun radar.

La suprafață însă, lumea se înghesuie să-i facă reverențe lui Mircea Lucescu. Aici, la vedere, nimeni nu îndrăznește să îl contrazică, să-i conteste alegerile, să îi pună la îndoială deciziile. Tocmai asta ar fi o problemă.

Stop, gata cu lingușelile!

Transformarea lui Mircea Lucescu în instituție supremă a fotbalului românesc este toxică. Oricât ai fi de inteligent, iar Lucescu tatăl este, riști să pierzi contactul cu realitatea când toți îți cântă în strună.

Poate că fix de la el ar trebui să vină apelul „Stop, gata cu lingușelile!”.

Poate pentru că gluma se îngroașă și nu mai e o glumă, selecționerul ar trebui să aibă o reacție acum. Una profesională în care să explice de ce l-a lăsat acasă pe Bîrligea. Cu argumente fotbalistice prin care să spună de ce i-a chemat pe Drăguș, Pușcaș și Alibec, și nu pe Bîrligea.

Au fost rațiuni de păstrare a omogenității grupului, a cântărit experiența celor trei chemați și nu tinerețea și forma nechematului? Consideră că Bîrligea are tot timpul din lume, deși la 24 de ani în fotbalul mare nu mai ești considerat așa tânăr?

De ce?

Mircea Lucescu este o personalitate a fotbalului nostru. Este un om interesant, complex. Dar nu merită să fie tratat ca un oracol. Nici ca un monument funerar. El poate fi contrazis atunci când deciziile sunt discutabile.

Lucescu trebuie stimulat să se comporte ca și cum iubitorii fotbalului nu ar ști cine este. Posibil că avem o aplecare naturală pentru cultul personalității, iar spiritul critic este ceva care se vinde prost în vremurile noastre.

Hai totuși să nu uităm să punem întrebări. E mai bună o întrebare proastă decât o laudă scârboasă.

De ce nu l-ați convocat pe Bîrligea, domnule Mircea Lucescu? Pentru că l-a bătut pe fiul dumneavoastră?