- Paul Gascoigne, 58 de ani, o legendă a fotbalului englez cu o viață plină de traume, de căderi, nu a uitat cel mai dificil moment. O noapte de toamnă, în 1998, pe un peron la 45 de kilometri de Londra.
Paul Gascoigne a fost unul dintre cei mai talentați jucători ai fotbalului englez. Mulți specialiști britanici spun că nimeni nu s-a mai apropiat vreodată de talentul natural al lui Gazza.
A jucat în anii ‘80-’90 în prima ligă insulară, la Newcastle, Tottenham, Middlesbrough și Everton, perioadă întreruptă la mijloc de șase sezoane în Italia (Lazio) și Scoția (Rangers).
A fost eroul naționalei la Mondialul din 1990 și Euro 1996. De fiecare dată, Germania i-a refuzat finala, de fiecare dată la penaltyuri.
Noaptea cea mai grea a vieții lui Gascoigne
Astăzi, la 58 de ani, spune într-un interviu pentru Sunday Times: „Mă bucur de fiecare zi în care mă trezesc. Nu pot dormi noaptea pentru că de-abia aștept ziua următoare”.
Viața lui a fost însă plină de clipe extreme, de traume, de prăbușiri. Dependent de alcool și de droguri, a ajuns în punctul cel mai de jos în toamna lui 1998.
Un prieten murise după o noapte împreună, plină de băutură, iar Paul nu se mai gândea la fotbal (juca la Middlesbrough), nu se mai gândea la nimic. Voia să-și ia viața.
Gascoigne a vrut să se sinucidă în gara din Stevenage
Povestește că, într-o noapte, era pe marginea peronului, în gara din Stevenage, la 45 de kilometri de Londra, după patru zile în care băuse încontinuu.
Un muncitor feroviar l-a recunoscut și l-a întrebat ce face. De-abia se mai ținea pe picioare. I-a răspuns: „Aștept să mă sinucid”.
Două lucruri l-au salvat: momentul în care se afla în acea gară și discuția avută la telefon puțin mai târziu.
„Ultimul tren a trecut deja”, i-a spus persoana care-l întâlnise pe peron.
Soția l-a salvat: „Întotdeauna voi regreta”
Disperat, a sunat-o pe Sheryl, soția sa. Se căsătoriseră în iulie 1996, după Euro.
„Ea m-a convins”, afirmă Gascoigne acum. L-a convins să nu se sinucidă. În noaptea tulbure de toamnă a fost internat la spital, sub supraveghere.
S-a despărțit de Sheryl la începutul lui 1999. Zece ani mai târziu, ea și-a publicat memoriile: „Mai puternică. Viața mea supraviețuind cu Gazza”. Carte în care a amintit și violența fotbalistului.
Reacția lui: „Întotdeauna voi regreta durerea pe care i-am provocat-o”.