Federația Română de Gimnastică (FRG) a făcut zilele trecute un anunț care i-a șocat pe mulți: face apel la donații pentru că nu are bani pentru pregătirea lotului înainte de participarea la JO 2024. Bucuria a fost mare când fetele noastre au obținut calificarea pentru Paris după o pauză de 12 ani, dar aproape nimeni nu se gândea că problema cea mai mare va fi găsirea de fonduri pentru antrenamentele fetelor care vor merge în vara anului viitor în Franța.
>> VIDEO Nadia Comăneci și perfecțiunea - 47 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii
„Nu mi-am imaginat că țara asta nu poate să susțină 61 de copii calificați la JO 2024”
Gimnastica românească s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris, după o pauză de 12 ani, iar vestea i-a bucurat pe mulți dintre cei care au prins și perioadele în care România era o prezență constantă pe podiumul de premiere.
Anunțul FRG a stricat puțin imaginea bucuriei și ne-a readus cu picioarele pe pământ: copilele care au obținut biletele pentru Paris (Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Andreea Preda, Amalia Ghigoarță, Lilia Cosman și Ella Oprea Crețu) nu au de fapt în România nicio sală care să dețină un set de aparatură omologată.
Suntem la JO în proba pe echipe, dar nu avem nicio sală în care gimnastele noastre să se antreneze la standardul celor cinci cercuri olimpice.
„Este într-adevăr halucinant (n.r. ca FRG să ceară donații cu doar câteva luni de zile înainte de startul JO de la Paris), nu mi-am imaginat că țara asta va ajunge să nu poată să susțină 61 de copii calificați la JO de la Paris (n.r. vorbim de toți cei calificați, nu doar gimnastica). Nu cred eu că suntem o țară atât de săracă să nu putem să-i susținem pe acești copii.
Problema este că la nivelul unei federații ca să ajungi să ai un lot de cinci trebuie să ajungi să susții un lot de 25. Nu ai 25 de băieți, de exemplu, că nu-i mai ai. Nici în cazul fetelor nu ai 25, că unele sunt crude, de-abia au trecut de la juniorat la seniorat, dar 15 fete trebuie să le susții. Iar între ele să facă o competiție, iar apoi să alegi cel mai bun nucleu care va pleca la JO.
Pregătirea lor trebuie asigurată de ANS (n.r. Agenția Națională pentru Sport) care nu are fonduri, sunt declarațiile publice ale doamnei președinte care sunt peste tot (n.r. Elisabeta Lipă). N-are bani de salarii, d-apoi de pregătire. Vă spun sincer: este un apel la demnitatea națională, la dorința ca acești copii să poată concura la JO” - Carmencita Constantin, președinte FRG, pentru HotNews.ro.
Amalia Ghigoarță - Sursa foto: KENZO TRIBOUILLARD / AFP / Profimedia
Și dacă ar avea aparatura necesară sportului de performanță, FRG nu ar avea cum să o pună în sălile din România - Nu încape
Dacă printr-o minune s-ar găsi un sponsor care să le asigure gimnaștilor noștri condiții decente pentru marea performanță - aparatura metodică de ultimă generație - tot nu ar fi suficient. De ce?
Pentru că respectiva aparatură metodică nu încape în actualele săli de sport din România. Au fost construite fără să țină cont de anumite criterii, iar acum au devenit inutile pentru gimnastică. Președintele FRG explică mai jos cum este posibilă o asemenea speță.
„În același timp, eu tremur că mâine nu am bani să le iau medicament, că nu am. Luna trecută au fost luate (n.r. medicamentele) cu bani din afara Federației, din zona mea de business. Nu sunt singura să știți, este un fenomen în sportul românesc.
Pregătirea olimpică nu am unde să o fac acum în țară. Dacă vreau să cresc în valoare trebuie să o fac în țări civilizate, dotate corespunzător pentru că tehnologia în sport a avansat.
România nu are niciun set de aparatură omologat, suntem pe vremea lui Pazvante. Nu doar atât, și dacă am avea aparatură nu avem unde s-o montăm. Dacă vrem aparatură metodică nu încape în actualele săli.
Nu avem în toată România un Fast Track, cel care există în toate țările de inițiere din lumea civilizată (n.r. „o pârtie” pe care aleargă copiii și care are un suport elastic sub formă de trambulină pe care ei sar. Are menirea de a-i ajuta în execuția diferitelor sărituri dificile, dar și de a-i feri pe copii de accidentări)” - Carmencita Constantin, pentru HotNews.ro.
Cum arată un Fast Track
FRG spune că dacă avem grijă de actuala generație și îi vom oferi condiții optime de antrenament atunci vom avea medalii la JO 2028
Din păcate, prezentul acestor copile care visează la aurul olimpic și la intonarea imnului național este unul cenușiu. Se antrenează într-o „groapă” de bureți, iar președintele FRG spune răspicat, fără urmă de îndoială: Ce părinți și ce bunici să-și lase copiii să se antreneze în asemenea condiții?
„Copiii aceștia dacă reușim să-i ținem în 2028 vor fi pe podium. Rolul meu de președinte este să le asigur condiții de pregătire pentru ca ei după aceea să poată performa.
În centrul olimpic „Sydney” (n.r. de la Izvorani) uitați-vă cum arată saltelele, cât sunt de rupte, avem de-a face cu o „groapă” de bureți, nu mai are plasă dedesubt. Nu mai poate fi vorba de nicio elasticitate, iar copilul acela trebuie să aibă curaj să se arunce.
Nevoia cea mai mare de bani este la bază, oamenii aceia sunt disperați. Ce să le cer antrenorilor, cum să le zic să facă selecție când în sala aia niciun părinte sau niciun bunic normal nu și-ar lăsa copiii?”, este semnalul de alarmă tras de Carmencita Constantin.
Lilia Cosman - Sursa foto: KENZO TRIBOUILLARD / AFP / Profimedia
Nicio federație importantă care are reprezentanți la JO 2024 nu se pregătește în țară
Lucrurile nu stau neapărat mai bine nici la celelalte federații cu pretenții la medalii la JO 2024. Președintele FRG dă exemplele de la atletism și canotaj: toți sportivii se pregătesc în străinătate pentru Paris.
„După doi ani de mandat m-am convins clar că sistemul doar vorbește și nu lucrează. Mi-a luat doi ani pentru că am crezut că lumea sportului este susținută altfel. Nu vreau să pic în latura patetismului, însă acesta este adevărul.
Nu e vorba doar despre generația asta, haideți fraților să reparăm gropile, să facem un minim de investiții și să facem în așa fel încât să rămână ceva în țară. În COSR am audiența, dar nu au fonduri, gândiți-vă că ei au toate federațiile la ușă.
Nicio federație nu se pregătește în România, este foarte trist ceea ce vă spun. Atletismul tot se pregătește în străinătate, nu au stadioane, canotajul - 84 de sportivi, toți în Italia” - Carmencita Constantin, pentru HotNews.ro.
Sursa foto: J.E.E / Sipa Press / Profimedia
Sălile făcute de CNI în ultimii 20 de ani, inutilizabile pentru gimnastică
Sălile de sport făcute prin CNI (n.r. Compania Națională de Investiții) în ultimii 20 de ani sunt inutilizabile pentru gimnaștii români. Conform președintelui FRG, ele nu au ancorele pe care să fie puse aparatele folosite în gimnastică.
„Sălile de sport care au fost făcute de CNI în programele mult-vestite nu sunt satisfăcătoare pentru Jocuri. Eu (n.r. FRG) nu pot să omologhez niciuna pentru că nu au prizele alea banale ca să-mi pun ancorele de la aparate.
În nicio sală construită de CNI în ultimii 20 de ani nu am prizele să pun aparatele de gimnastică, sportul național.
Am dat peste atâtea anomalii de te doare capul. Ultimele săli de sport, acestea cu 3.000 de locuri, au încălzire în pardoseală. Ce sport are nevoie de așa ceva? Atrage praful jos, în plus gimnastica are saltele, judo la fel, la alte sporturi sportivii sunt încălțați. Pentru copiii mici, sportul în șosețele, acolo da, pentru grădinițe.
Gimnastica nu poate să monteze aparatele în această sală de 3.000 de locuri din două motive: au făcut spiralele alea și trebuie să caut proiectele și să văd pe unde pun ancorele si doi: căile de acces pe care eu ar trebui să pot să bag saltele (n.r. lucrul cel mai greu de introdus în orice sală de sport sunt saltelele - cele mari de 4X6 nu se îndoaie pentru că și-ar pierde din proprietăți) pentru că am nevoie de deschidere minim patru măcar pe diagonală.
Știți unde sunt ușile acestea (căile de acces) la sălile de 3.000 de locuri? La etaj, deasupra tribunelor” - Carmencita Constantin.
Andrei Muntean - Sursa foto: Noushad Thekkayil/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia)
De ce are nevoie gimnastica românească pentru a redeveni de aur la Jocurile Olimpice
Într-o mare de incertitudine financiară, președintele FRG își păstrează optimismul și lansează un pariu important pentru Jocurile Olimpice din 2028 (de la Los Angeles): România va câștiga medalie / medalii la gimnastică feminină.
„Avem nevoie ca de aer de oameni care să creadă în noi, să ne întrebe și cărora să le povestim.
Dacă cineva mă ajută să trec hopul ăsta acum, e minunat, dar nu doar asta-mi doresc. Eu am nevoie de parteneri care să mă înțeleagă că această generație face rezultat și podium olimpic în 2028.
Dar acestei generații trebuie să-i deschidem ochii, dar pentru asta avem nevoie de fondurile respective, nu putem să le dezamăgim pe fete doar cu prezența la Paris. Sunt conștientă că vine un an electoral și că nu vor fi bani deloc” - Carmencita Constantin.
România, ultima medalie la JO în proba pe echipe - Londra 2012 (Sursa foto: Matt Dunham / AP / Profimedia)
Două treimi din antrenorii români de gimnastică sunt în străinătate
Condițiile precare existente în țară i-au obligat pe mulți dintre antrenorii buni ai României să-și caute împlinirea în „țările calde”. Carmencita Constantin crede că dacă vor exista condiții optime pentru marea performanță, mulți dintre cei plecați „afară” se vor întoarce și vor pune umărul la ridicarea gimnasticii românești.
„Noi avem mai mulți antrenori în străinătate decât în țară, vorbim de mai mult de 2/3 dintre aceștia. Sunt foarte mulți care ar vrea să revină. Din păcate, ei nu mai știu să lucreze în sălile noastre care nu sunt dotate.
Există săli în țară unde „pârtia” de sărituri începe, mă scuzați, din toaletă. Copiii deschid ușa toaletei să-și ia avânt și să aibă mai mult loc.
De asemenea, există săli unde bara de la băieți este înfiptă în perete. Păi copilul ăla care are nevoie de elasticitate, de unde să o ia?” - președintele FRG.
Pregătirea pentru JO se va face în Ungaria, Elveția și Franța
Ungaria, Elveția și Franța sunt țările alese pentru pregătirea de dinaintea participării la Jocurile Olimpice de la Paris (26 iulie - 11 august 2024).
„Acum, o parte dintre ele sunt în Ungaria, altă parte a plecat în Elveția, după aceea vor pleca în Franța, iar după sinceră să fiu nu mai știu exact.
În Franța se vor duce pentru că ne vom apropia de JO și trebuie să ne pregătim pe aparatură Gymnova. Franța a dotat centrele de pregătire cu această aparatură pentru toate națiunile care nu beneficiază de ea acasă. Vor fi foarte multe țări, nu doar România, care se vor antrena în Franța.
Este ceea ce trebuie: sală de încălzire, aparatură metodică, zona de refacere. La ei luxul este în sală, nu în cămine sau la cantină. În cămin are nevoie doar de internet pentru a-și face școala” - Carmencita Constantin.
Echipa feminina de gimnastica a Romaniei, calificată la JO 2024 de la Paris (Sursa foto: Kenzo TRIBOUILLARD / AFP / Profimedia)
De ce are nevoie o gimnastă de performanță într-o singură zi de antrenament
Pentru a înțelege și mai bine cât de costisitoare este pregătirea unei gimnaste de performanță pentru Jocurile Olimpice, am întrebat-o pe conducătoarea FRG cât costă aparatura specifică, dar și de ce are nevoie sportivul într-o singură zi de antrenament.
„Un set complet de aparatură - doar câte un singur aparat - costă între 200 și 250 de mii de euro. Dacă mai adaugi două bârne și un paralel ajungi spre 300 de mii. Totul, livrabil doar cu 50% avans.
Consumabilele: magneziul pe care-l știți, care este un „must”. După aceea sunt tot felul de fașe și elastice pe care și le pun pe gleznuțe, pe mânuțe, peste tot ca să se protejeze. Acestea sunt de unică folosință, nu se pot spăla pentru că-și pierd elasticitatea. „Tone” trebuie din astea.
Apoi, susținătoarele de efort pe care trebuie să le dai corelate cu vârsta, creșterea, sportul și ANAD-ul.
Au două antrenamente pe zi: dimineața și seara. Se pot îmbrăca cu același costum de gimnastică, cu aceiași colanți, etc? Desigur că nu.
Le mai trebuie un tricou, un pantalon, un unguent că te mai doare nu știu unde, un maseur, un osteopat, un kinetoterapeut, un preparator fizic care să știe să le dea acele exerciții de pregătire fizică corespunzătoare problemelor lor de sănătate, tot felul de device-uri cu care șă-și facă pregătirea fizică (le cumpără părinții la acest moment).
Mai apoi: ies din sală și ar trebui să arate și ele cumva, nu? Că doar sunt lotul olimpic. Ies într-un trening că atât au, dar le trebuie o geacă că doar a venit iarna, șoșoni în picioare.
Între cele două antrenamente le trebuie o refacere: o saună caldă, o saună rece, poate un bazin unde să se arunce, ceva complementar la ceea ce deja fac.
Când vine vorba de nutriție avem o poveste fantastică: în teorie stăm foarte bine, în practică niciun sportiv din România nu mănâncă ce trebuie. Poate să aducem sârbii încoace, tenisul, și să învățăm ce înseamnă un program de viață. De un program asumat ai nevoie ca să înțelegi de ce trebuie să mănânci semințe, încă suntem deficitari la acest capitol”, a conchis Carmencita Constantin.
Ana Bărbosu (Sursa foto: CHRISTOF STACHE / AFP / Profimedia)
De știut:
- Conform siteului oficial al FRG, bugetul alocat la începutul anului pentru gimnastică în 2023 a fost unul de 6.200.150 lei. A patra în ierarhie după FR Canotaj, FR Natație și Pentatlon Modern și FR Lupte.
- Costurile totale de antrenament înainte de Jocurile Olimpice de la Paris sunt de aproximativ două milioane de euro.
- Echipa feminină de gimnastică a României (în componența Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Andreea Preda, Amalia Ghigoarță, Lilia Cosman și Ella Oprea Crețu) s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, după ce a terminat pe locul 10 în calificările de la Campionatul Mondial de la Anvers.
- Cu 12 medalii olimpice în palmares, din care trei de aur, echipa feminină a României a participat ultima dată la JO la ediţia din 2012, când a obţinut medalia de bronz, în componenţa Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Diana Chelaru.
- La masculin, România are un singur reprezentant: Andrei Muntean s-a clasat pe locul 30 în întrecerea individuală, cu 80.665 puncte, şi va participa pentru a doua oară la Jocurile Olimpice, după Rio 2016.
Rezultatele României în proba pe echipe de-a lungul participării la Jocurile Olimpice
2016 / 2020 nu a participat
2012 - medalie de bronz (Diana Bulimar, Diana Chelaru, Larisa Iordache, Sandra Izbașa, Cătălina Ponor)
2008 - medalie de bronz (Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Grigore, Sandra Izbașa, Steliana Nistor, Anamaria Tămârjan)
2004 - medalie de aur (Oana Ban, Alexandra Eremia, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Nicoleta Daniela Șofronie, Silvia Stroescu)
2000 - medalie de aur (Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan, Andreea Răducan)
1996 - medalie de bronz (Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieș, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloșovici, Mirela Țugurlan)
1992 - medalie de argint (Cristina Bontaș, Gina Gogean, Vanda Hădărean, Lavinia Miloșovici, Maria Neculiță, Mirela Pașca)
1988 - medalie de argint (Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivaș, Camelia Voinea)
1984 - medalie de aur (Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț, Ecaterina Szabo)
1980 - medalie de argint (Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina Elena Grigoraș, Melita Ruhn, Dumitrița Turner)
1976 - medalie de argint (Nadia Comăneci, Mariana Constantin, Georgeta Gabor, Anca Grigoraș, Gabriela Trușcă, Teodora Ungureanu)
1972 - locul 6 (Elena Ceampelea, Alina Goreac, Anca Grigoraș, Paula Ioan, Marcela Păunescu, Elisabeta Turcu)
1968 - nu a participat
1964 - locul 6 (Elena Ceampelea, Cristina Doboșan, Atanasia Ionescu, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Emilia Vătășoiu)
1960 - medalie de bronz (Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Elena Mărgărit, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu)
1956 - medalie de bronz (Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leușteanu, Elena Mărgărit, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu)
1952 - locul 9 (Elisabeta Abrudeanu, Teofila Băiașu, Helga Bîrsan, Olga Göllner, Ileana Gyarfaș, Olga Munteanu, Stela Perin, Eveline Slavici)
1928 / 1936 / 1948 / 1952 nu a participat.
Ultima medalie de aur cucerită de România în proba pe echipe de la JO - Ediția din 2004, Atena
* articol publicat inițial pe Hotnews.ro