- Zeci de mii de români au cerut Statului să le interzică accesul la jocuri de noroc (păcănele, cazino sau pariuri sportive), de teama adicției.
- Dar, o spune chiar președintele ONJN, autoritățile au colectat taxele și au uitat să protejeze jucătorii.
- Detalii despre evoluția neașteptată a lucrurilor, plus manevre incredibile ale industriei, mai jos în articol.
Din noiembrie 2022, când s-a legiferat autoexcluderea, românii care se simt amenințați de povara dependenței se pot înscrie voluntar într-o bază de date pentru a nu li se mai permite să participe la jocuri de noroc. Atât online, cât și offline.
Însă procedura n-a funcționat mai bine de doi ani! Sau a funcționat marginal, lăsând în acest timp zeci de mii de oameni în pericol să se adâncească în pierderi, drame și adicție.
În investigații succesive publicate de site-ul Snoop, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a avansat două cifre oficiale despre amploarea autoexcluderii.
- În iunie 2023, în statisticile autorității erau înregistrate 2.500 de cereri de autoexcludere
- În februarie 2024, numărul crescuse la 14.000
Iar azi, la început de decembrie 2025, sunt peste 43.000 români autoexcluși la jocuri de noroc!
De unde vine această explozie? Explicația stă în pasivitatea ONJN, care ani la rând n-a făcut aproape nimic pentru a-i proteja pe jucătorii vulnerabili.
Acuzația vine chiar din interior, pe o voce oficială. „În aprilie 2025 existau peste 30.000 de cereri neprocesate. Unele dintre acestea erau în așteptare de peste 4 luni. Haos!”, a declarat pentru GOLAZO.ro Vlad Soare, actualul președinte al Oficiului.
Tot el a detaliat: „Când am preluat conducerea ONJN, în aprilie 2025, sistemul de autoexcludere era practic inexistent: aveam zeci de mii de cereri neprocesate, o bază de date gestionată în tabele Excel și un mecanism care nu oferea protecție reală jucătorilor. Am pornit de la zero și, în doar câteva luni, am reușit să trecem de la haos la un sistem funcțional, în limitele tehnice avute la dispoziție”.
Pe scurt, autoexcluderea nu era funcțională până de curând. Deși se comunicase public că ONJN are în lucru o platformă online de gesiune a procedurii de autoexcludere, acesta nu a existat. Iar procedura de achiziție publică nu a fost demarată.
Ce s-a schimbat în 2025? Vlad Soare susține că „am reușit să transformăm autoexcluderea într-un instrument perfectibil, dar funcțional, securizat și accesibil”.
Până la finalizarea platformei promise, se merge pe o improvizație: o bază de date unică, criptată, cu CNP-urile celor autoexcluși, pe care organizatorii de jocuri de noroc, online sau offline, o pot interoga instant pentru a ști dacă au voie sau nu să permită accesul cuiva.
Am declanșat procedura de achiziție publică pentru realizarea unui sistem de autoexcludere modern, astfel încât ONJN să devină un model european de responsabilitate socială și protecție a jucătorilor vulnerabili Vlad Soare, președinte ONJN
Președintele ONJN a punctat pentru GOLAZO.ro că instituția a intensificat și controalele care vizau respectarea procedurii de autoexcludere. Rezultatul? „În ultimele luni au fost aplicate sancțiuni totale în cuantum de 8.000.000 de lei (n.r. aproximativ 1,6 milioane de euro) și în cazul a trei operatori de jocuri de noroc la distanță a fost luată inclusiv măsura suspendării activității pentru un interval de timp. Pentru mine, autoexcluderea nu este doar o obligație legală, ci o măsură esențială de protecție socială”.
Din păcate, așa cum am constatat și eu la momentul preluării mandatului, ONJN a fost un foarte bun colector de taxe, însă nu și-a îndeplinit și celălalt scop prevăzut de lege, și anume implementarea unor programe de prevenție, respectiv tratare a adicției asociate jocurilor de noroc Vlad Soare, președinte ONJN
Patru anomalii: manevre incredibile în industria jocurilor de noroc
- Anumiți operatori de jocuri de noroc transmiteau cereri de autoexcludere pentru clienți ai concurenților, fără ca aceștia să fi solicitat sau să fi avut o problemă de dependență. Sursa: ONJN
- Platforme online nelicențiate foloseau operatori licențiați interpuși pentru a depune cereri de autoexcludere în numele unor clienți VIP care nu erau ai lor. Astfel, acești clienți deveneau autoexcluși pe piața reglementată și erau ulterior contactați cu oferte de pe piața neagră.
- Unii organizatori de jocuri de noroc, atunci când verificau jucătorii în baza de date și îi identificau ca fiind autoexcluși, le ofereau posibilitatea să completeze pe loc o cerere de renunțare la autoexcludere. "Acum asta nu mai e posibil. Te poți scoate de pe lista de autoexcludere doar în persoană, la sediile ONJN, ori prin declarație notarială sau prin mail cu semnătură electronică calificată", spune ONJN.
- Deocamdată, autoexcluderea funcționează bine pentru offline, dar e foarte complicată pentru online (trebuie să depui cereri pentru fiecare casă de pariuri în parte!). ONJN spune că vrea să uniformizeze procedurile, astfel ca odată ce un jucător face o cerere ea să acționeze peste tot. Amendamentul din lege a fost adoptat de Senat și urmează să ajungă la Camera Deputaților.
Cum te poți autoexclude de la jocuri de noroc?
- la organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi, pe site-uri, în aplicații sau la sedii / săli de jocuri
- la sediul ONJN din București sau la sediile teritoriale
- online, prin e-mail, doar cu semnătură electronică calificată, la adresa [email protected]
- prin declaraţie notarială pe propria răspundere sau prin declaraţie pe propria răspundere atestată de către avocat, la aceeași adresă de e-mail
* cererile se fac doar în nume propriu - detalii pe site-ul ONJN
Președinții ONJN în ultimii 12 ani
- 2013 - 2017: Odeta Nestor - fost director economic al Loteriei Române
- 2017 - 2018: Dan Iliovici - fost director executiv al asociației Rombet
- 2018 - 2020: Sebastian Ionescu - fost șef al Direcției de Informatizare și Monitorizare din ONJN
- 2020 - 2021: Cătălin Constantin Voinea Mic - avocat, fost politician PMP
- 2022 - 2023: Mihai Silviu Pocora - fost vicepreședinte ONJN
- 2023 - 2025: Gheorghe Gabriel Gheorghe - fost vicepreședinte ONJN
- 2025 - prezent: Vlad Cristian Soare - avocat, fost director general la Loteria Română, fost președinte FEDBET (Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc)
Statul confiscă și mai mult din banii pentru joc responsabil!
În România, statul colectează de aproape 10 ani taxe speciale de la firmele licențiate ca formă de responsabilitate socială, în numele unui program generic numit “Joc responsabil”.
Până în 2023, suma strânsă rămânea integral în conturile Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, instituție aflată în subordinea Guvernului. Din 2023, autoritatea centrală a decis să revendice 70% din total, astfel că la dispoziția ONJN, pentru programe de „Joc responsabil”, inclusiv prevenție, educație și autoexcludere, rămâneau doar 30%.
Din toamna acestui an, pe fondul diverselor măsuri de redresare bugetară, Guvernul a debalansat și mai mult procentele: 85% din taxele de joc responsabil merg de-acum la bugetul de stat și la ONJN rămân numai 15%! Se preconizează, astfel, că în 2026 statul va lua 40 de milioane de euro, iar ONJN doar 7 milioane.
Citește din aceeași serie:
- Episodul 1 - Caracatița pariurilor ilegale. La nivel mondial, peste 70% din totalul pariurilor online sunt ilegale. Cât de mare e piața neagră în România?
- Episodul 2 - Poliția nu știe nimic?! Cum se implică autoritățile din România în controlul jocurilor de noroc ilegale, care afectează jucătorii și statul
- Episodul 3 - Locul 3 e ilegal! Industria locală a jocurilor de noroc acuză că Statul ajută indirect pariurile clandestine, taxând excesiv piața legală
- Episodul 4 - Joc iresponsabil. Statul a încasat anul trecut 45 de milioane € pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc. Și a investit doar 1.600€, adică 0,003%!
- Episodul 5 - De ce pariază sportivii? Mai multe studii din UK, coordonate de o româncă, arată gradul ridicat de expunere a sportivilor profesioniști la jocurile de noroc
- Episodul 6 - Sunt implicate marile case de pariuri? Ipoteza că operatorii de pariuri ar sta în spatele meciurilor aranjate, analizată de doi jurnaliști de investigație