Investigatii

Poliția nu știe nimic?! Cum se implică autoritățile din România în controlul jocurilor de noroc ilegale, care afectează jucătorii și statul

Cătălin Țepelin

Publicat: 05.11.2025, ora 07:10

Actualizat: 20.11.2025, ora 12:52

GOLAZO.ro a cerut informații, date și statistici despre fenomenul jocurilor de noroc ilegale de la mai multe instituții din România.
Ce spun cei de la Poliție, ONJN și DIICOT
Răspunsuri surprinzătoare, în care se recunosc disfuncționalități majore. Toate detaliile, mai jos în articol.

Pariurile ilegale se întind ca o caracatiță asupra sportului și a societăților, provocând daune uriașe atât financiare, cât și umane.

GOLAZO.ro a publicat zilele trecute o analiză amplă despre acest fenomen global, care are deja ramificații puternice și în România, atât în ceea ce privește site-urile de pariuri sportive, cât și cele de tip cazino sau „păcănele”.

Cum se apără România în fața tsunami-ului jocurilor de noroc ilegale? Redacția a trimis un set de întrebări oficiale către:

Poliția Română
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN)

Președintele ONJN: „Da, am constatat deficiențe în activitatea oficiului”

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a oferit răspunsuri ample la fiecare întrebare trimisă de GOLAZO.ro. Ele sunt asumate de președintele interimar al instituției, Vlad Soare, și devoalează probleme sistemice sau rigiditate instituțională.

De profesie avocat, Vlad Soare a fost numit astă-primăvară de Marcel Ciolacu în postul de președinte interimar ONJN, după ce vreme de 2 ani a reprezentat interesele industriei, fiind șeful FEDBET - Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc

Pe scurt, din răspunsul ONJN către GOLAZO.ro:

În 2025 a crescut exponențial numărul site-urilor ilegale introduse pe lista neagră: până în octombrie s-au adunat deja mai multe decât în toți anii 2021, 2022 și 2023 la un loc!
Cu toate astea, trei dintre platformele ilegale cunoscute (NV Casino, Verde Casino și Vulkan Casino) sunt încă online, disponibile fără nicio restricție publicului din România, deși autoritățile spun că au deschis inclusiv dosare penale
ONJN susține că, în urma unor modificări legislative recente, va putea solicita inclusiv către Google, Meta și TikTok să blocheze urgent orice promovare a unor platforme ilegale. Până acum nu s-a întâmplat
Procedura este următoarea: în urma unor sesizări sau a propriilor investigații, ONJN adaugă site-uri ilegale pe lista neagră, apoi comunică furnizorilor de servicii de internet să blocheze site-urile respective
Cum funcționează în realitate? Prost. Pentru că, după ce trimitea notificarea, ONJN nu mai verifica dacă operatorii chiar blochează site-urile respective. Iar unii nu le blocau.
Din acest an, furnizorii de software și procesatorii de plăți au obligația de a detecta, bloca și raporta accesul jucătorilor din România, către platformele nelicențiate. Încălcarea acestor obligații constituie infracțiune.
ONJN spune că a descoperit jocuri pentru adolescenți folosite drept paravan pentru jocuri de noroc ilegale. Plus tombole ilicite organizate pe Facebook sau pe TikTok
Între ONJN și Poliția Română nu e niciun protocol semnat: „Încă negociem”

După primirea acelorași întrebări din partea GOLAZO.ro, DIICOT și-a declinat competența.

Infracțiuni de natura celor la care faceți referire nu intră în competența acestei structuri specializate Răspunsul DIICOT pentru GOLAZO.ro

Aceleași întrebări, trimise și către Poliția Română, mai exact către Direcția de Investigare a Criminalității Economice și către Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, au primit un răspuns sec. Un fel de „nu știm nimic”.

Pe larg: „Structura specializată nu deține situații statistice privind rețelele de jocuri de noroc ilegale destructurate de Poliția Română, formele de pariere ilegală în România, dosarele penale instrumentate exclusiv pe tema pariurilor sportive ilegale sau județele/orașele unde fenomenul este cel mai răspândit, întrucât acestea nu fac obiectul unor evidențe speciale”.

„Ar trebui să-i blocăm în maximum 5 ore”. De ce nu funcționează încă?

Iată, mai jos, dialogul integral dintre GOLAZO.ro și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Răspunsurile îi aparțin președintelui interimar, Vlad Soare.

Câte controale a efectuat ONJN în ultimii 5 ani pentru identificarea operatorilor de pariuri și cazinouri online ilegale?

În perioada 2020 - 2025, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a documentat și propus introducerea pe lista neagră a unui număr de 393 de domenii de internet care ofereau jocuri de noroc nelicențiate jucătorilor din România, după cum urmează: 97 domenii în 2020, 15 domenii în 2021, 60 în 2022, 16 în 2023 și 80 în 2024. În 2025, doar până în luna octombrie, numărul domeniilor introduse pe listă a urcat deja la 125.

După preluarea mandatului meu, în aprilie 2025, am dispus intensificarea acțiunilor de control, atât în online, cât și în retail. Astfel, în cele aproximativ 6 luni de mandat, ONJN a realizat 5.690 de acte de control, a indisponibilizat 197 de mijloace de joc exploatate fără autorizație, a aplicat 173 de sancțiuni contravenționale cu o valoare de peste 5.665.000 lei și a depus 44 de plângeri penale, 40 de licențe au fost revocate, iar 3 platforme licențiate au fost suspendate temporar.

Totodată, după ce am propus modificarea legislației, aspect care s-a produs prin L141/2025, ONJN a dobândit competențe noi, devenind autoritate interesată pe Regulamentul DSA, și astfel au fost emise primele ordine executorii de eliminare a conținutului ilegal de pe platformele care promovau jocuri de noroc nelicențiate, prin intermediul Google, Meta și TikTok. Prin aceste modificări legislative, ONJN a dobândit atribuții extinse, ceea ce ne permite emiterea acestor ordine de eliminare a conținutului ilegal, ordine care trebuie puse în aplicare de platforme și motoare de căutare în maximum 5 ore.

Aceste date arată o schimbare de ritm: dacă până în 2025 ONJN s-a concentrat mai ales pe reacții punctuale, acum vorbim despre un proces sistemic, cu instrumente legislative noi, introduse prin Legea 141/2025, la propunerea ONJN.

Din cele 1.603 site-uri incluse pe lista neagră, câte au fost blocate efectiv și câte rămân accesibile prin VPN sau „mirror sites”?

Mecanismul de blocare a site-urilor nelicențiate prevede următoarea procedură: imediat după ce un domeniu este înscris pe lista neagră prin decizie a Comitetului de Supraveghere, furnizorii autorizați de rețele și servicii de comunicații implementează blocarea la nivel DNS. În practică, aceasta înseamnă că site-ul devine inaccesibil pentru utilizatorii din România, iar lista actualizată permanent este publicată pe site-ul ONJN, inclusiv în format de script pentru integrare automată.

Cu toate acestea, am solicitat realizarea unui raport de audit cu privire la activitatea direcției de specialitate care este responsabilă cu monitorizarea pieței. În urma auditului intern, au fost semnalate anumite disfuncții, aspect care a generat și luarea unor măsuri administrative. Raportul de audit a evidențiat faptul că, deși direcția de specialitate a efectuat verificări privind respectarea obligațiilor de către furnizorii de servicii de internet în ceea ce privește restricționarea accesului la site-urile incluse pe lista neagră, aceste verificări nu au fost realizate cu periodicitatea necesară, chiar dacă notificările inițiale au fost transmise către furnizori.

Și cum acționați?

În prezent se derulează o acțiune amplă de verificare a accesului pe site-urile nelicențiate incluse pe lista neagră și se transmit notificări către furnizorii de servicii care au obligația restricționării accesului, acolo unde accesul nu a fost restricționat. Spre exemplu, în cazul unuia dintre cei mai importanți furnizori de servicii, s-a constatat că toate site-urile din lista neagră erau blocate, în schimb, în cazul unui anumit furnizor de servicii, au fost descoperite 121 de site-uri care nu erau blocate. În cazul în care se constată că accesul în continuare nu va fi restricționat, direcția de specialitate va sancționa furnizorii de servicii de internet.

ONJN: „Platformele ilegale au resurse considerabile”

Aveți mijloace suficiente pentru a lupta eficient cu fenomenul jocurilor de noroc ilegale?

Trebuie menționat un fapt tehnic esențial: platformele ilegale dispun de resurse financiare și tehnologice considerabile și pot migra rapid pe subdomenii sau site-uri „mirror”. În plus, prin VPN-uri, utilizatorii pot încerca să ocolească restricțiile. Din acest motiv, procesul de blocare este unul permanent și repetitiv. Astfel, pe lista neagră, veți putea observa un număr însemnat de site-uri care au aceeași rădăcină a numelui. În aceste situații, ONJN identifică site-ul, parcurge procedura introducerii pe lista neagră, notifică furnizorii de servicii de internet, dar platforma migrează pe un alt website, păstrând rădăcina. Pentru acest nou website, procedura trebuie reluată.

Astfel, am solicitat să fie demarate acțiuni de monitorizare care să identifice legătura între aceste website-uri și care au stat la baza unor plângeri penale.

Totodată, pentru a combate această realitate, am schimbat fundamental modul de acțiune. Prin modificările introduse prin Legea 141/2025, ONJN ne se mai limitează doar la blocarea site-urilor, ci poate acționa direct împotriva infrastructurii care le susține. Astfel, operatorii clasa a II-a – adică furnizorii de software și procesatorii de plăți – au obligația de a detecta, bloca și raporta accesul jucătorilor din România, către platformele nelicențiate. Încălcarea acestor obligații constituie infracțiune.

Cum a fost alcătuită lista neagră și cât de des este ea actualizată?

Lista neagră a fost instituită în 2015 și reprezintă un instrument esențial al ONJN. Ea este alcătuită printr-un proces în trei etape: monitorizarea mediului online, documentarea tehnică și juridică a domeniilor identificate și aprobarea finală în Comitetul de Supraveghere. Actualizarea listei se face de fiecare dată când sunt identificate noi domenii, fără o periodicitate fixă, ci în funcție de dinamica fenomenului.

Diferența fundamentală în prezent este că, în baza Legii 141/2025, actualizarea nu mai depinde doar de munca inspectorilor ONJN. Operatorii de Clasa a II-a au obligația să transmită raportări lunare cu privire la tentativele de acces ale jucătorilor din România către platformele nelicențiate. Astfel, ONJN primește un flux constant de date direct de la sursa tehnică, ceea ce face ca lista să fie nu doar mai des actualizată, ci și mai precisă.

În plus, prin aplicarea ordinelor de eliminare, putem combate inclusiv promovarea platformelor ilegale de pe rețele sociale și motoare de căutare, ceea ce completează funcția listei negre. Nu în ultimul rând, prin modificările legislative, a fost extinsă lista neagră și cu privire la persoanele fizice. În prezent există în derulare acțiuni de monitorizare și control care vizează persoane fizice care promovează pe platformele lor jocuri de noroc ilegale, astfel încât acestea să fie sancționate contravențional sau penal, cât și să fie introduse pe lista neagră.

Social media: un joc destinat adolescenților, paravan pentru pariuri ilegale

Care este mecanismul concret prin care ONJN sesizează organele penale și ce exemple recente există?

De fiecare dată când inspectorii ONJN constată fapte sau împrejurări care ridică suspiciuni rezonabile cu privire la comiterea unor infracțiuni, acestea sunt sesizate imediat organelor de cercetare penală.

Rezultate recente: doar în ultimele luni, ONJN a depus 44 de plângeri penale, printre care împotriva unor platforme nelicențiate cunoscute precum NVCasino, Verde Casino și Vulkan Casino.

Un caz deosebit a fost cel al jocului „chicken-road”, aparent destinat adolescenților, dar care ascundea o platformă ilegală de gambling. În acest caz am sesizat DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat. De asemenea, în Prahova, în urma sprijinului ONJN, poliția a efectuat percheziții la persoane care organizau tombole false pe Facebook.

Sunt în lucru mai multe sesizări penale privind tombole desfășurate ilegal pe platformele sociale, unele care vizează persoane fizice, altele sunt cu autor necunoscut, dar există și plângeri penale care vizează constituirea unui grup infracțional organizat care desfășoară jocuri de noroc nelicențiate prin intermediul platformelor de social media.

De asemenea, sunt în lucru anchete interne privind nerespectarea noilor obligații legale de către operatori clasa a II-a, urmând să sesizăm organele de urmărire penală. Totodată, au fost indentificate indicii că anumiți procesatori de plăți / furnizori de soft nelicențiați în România oferă servicii către platforme de jocuri de noroc nelicențiate în România, având ca țintă comercială jucătorii români de pe teritoriul național. Pentru aceste situații, strângem probe pentru a sesiza autoritatea competentă de reglementare din statele unde acești furnizori de servicii invocă existența unei licențe și vom declanșa mecanismele de cooperare internațională în domeniul penal, prin sesizarea organelor de urmărire penală competente.

În ultimele luni, am solicitat direcțiilor de specialitate să nu se rezumă la sancțiuni administrative, ci să exercite un rol activ în sesizarea organelor penale și în furnizarea datelor necesare pentru derularea unor anchete complexe.

Există o estimare oficială a pieței jocurilor de noroc ilegale din România?

În România nu există, deocamdată, o estimare oficială a pieței negre, însă, odată cu noile modificări legislative, ONJN va putea în baza raportărilor efectuate de către operatorii clasa a II-a să dispună de informații care duce la o estimare.

La nivel european, însă, situația este bine documentată. Conform studiului Yield Sec, în 2024 piața jocurilor online în UE a fost de aproximativ 142 de miliarde de euro, iar 70% din încasări au provenit de pe piața neagră. Această realitate arată că problema nu este locală, ci una sistemică la nivelul întregii Uniuni Europene.

Din acest motiv, imediat după preluarea mandatului, am inițiat modificări legislative pentru introducerea unor instrumente normative și informatice care să ne permită, pentru prima dată, o estimare reală și oficială a pieței negre la nivel național, cât și posibilitatea de a duce o luptă efectivă cu piața neagră.

Câte sancțiuni financiare și câte dosare penale au fost generate ca urmare a acțiunilor ONJN în ultimii 3 ani?

În anul 2023 s-au aplicat 463 de sancțiuni în cuantum de 6.079.000 lei și au fost depuse 16 plângeri penale.

În anul 2024 s-au aplicat 477 de sancțiuni în cuantum de 8.772.000 lei și au fost depuse 28 plângeri penale.

În primele 9 luni din anul 2025 s-au aplicat aproximativ 350 de sancțiuni în cuantum de 9.315.000 lei și au fost depuse 53 plângeri penale.

Diferența vizibilă apare însă în ultimele luni, când am dispus intensificarea acțiunilor, ocazie cu care au fost indisponibilizate și 197 de mijloace de joc confiscate.

Colaborați cu operatorii de internet și cu băncile pentru a bloca accesul și tranzacțiile către site-urile ilegale?

Pe partea de acces la internet, furnizorii autorizați de rețele și servicii de comunicații primesc deciziile ONJN de înscriere pe lista neagră și implementează blocarea la nivel DNS. Lista este publicată permanent pe site-ul ONJN și pusă la dispoziție inclusiv sub formă de script pentru actualizare automată.

Pe partea financiară, prin Legea 141/2025, colaborarea cu procesatorii de plăți a fost consolidată. Aceștia au obligația legală de a bloca tranzacțiile către platformele nelicențiate și de a raporta lunar către ONJN situațiile constatate. Mai mult, ONJN se află în discuții cu Banca Națională a României pentru sprijin suplimentar, iar în paralel cooperăm cu Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru identificarea tranzacțiilor suspecte.

Protocolul dintre ONJN și Poliție încă nu e semnat

Există protocoale de colaborare directă cu Poliția Română, DIICOT și ANAF?

ONJN are un protocol activ cu ANAF, privind schimbul de informații și colaborarea pe partea fiscală. Am solicitat deja actualizarea acestuia, pentru a integra noile atribuții introduse prin Legea 141/2025.

Cu Poliția Română, deși protocolul nu este încă semnat, derulăm constant acțiuni de control comun, inclusiv confiscări și sesizări penale. Protocolul este în prezent în negociere, însă relația de colaborare este foarte bună.

Cu DIICOT, colaborăm punctual. Răspundem la toate solicitările procurorilor, furnizăm date de monitorizare și sesizăm direct cazurile de încălcare ale legii, ce fac obiectul unor sesizări penale ce sunt în competența DIICOT – un exemplu fiind cazul „chicken-road” sau cel al tombolelor ilegale, sesizări ce au la bază pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

La acestea se adaugă colaborarea cu ANCOM (blocarea accesului și eliminarea conținutului ilegal), cu ONRC (prin care ne sunt puse la dispoziție date privind societățile comerciale) BNR și ONPCSB (combaterea tranzacțiilor mascate și raportarea celor suspecte), dar și schimburi internaționale de informații cu autorități similare din Danemarca, Belgia, Portugalia sau Marea Britanie.

S-a inaugurat “harta păcănelelor”

În răspunsul către GOLAZO.ro, ONJN a menționat, la realizări, faptul că „a fost realizat registrul public al mijloacelor de joc”. Practic, o hartă online a „păcănelelor” din toată țara, disponibilă la adresa https://registru.onjn.gov.ro/

„Am simțit presiuni pentru ca acest registru să nu existe, dar l-am făcut pentru oameni, pentru statul român și în beneficiul consumatorilor”, a spus președintele Vlad Soare despre sistemul integrat în infrastructura de Cloud Privat Guvernamental.

„Conform legislației, ONJN avea obligația de aproximativ doi ani să pună la dispoziția publicului acest registru, însă, până la preluarea mandatului meu, acest demers nu fusese nici măcar început. Lipsa registrului a generat vulnerabilități majore printre care: lipsă de transparență pentru cetățeni și operatori, dificultăți în urmărirea aparatelor și, implicit, o creștere accentuată a pieței negre. Acum, oricine va poate consulta în timp real, pe o hartă interactivă, informații despre mijloacele de joc, locațiile în care se află acestea, seriile aparatelor, licența și perioada de autorizare. Nu în ultimul rând, prin propunerile ONJN adoptate prin L141/2025, fiecare mijloc de joc urmează să fie dotat cu sistem de geolocalizare, fapt care va permite ONJN să știe în timp real, unde se află toate mijloacele de joc, nu doar cele autorizate”, a adăugat Vlad Soare.

Citește celelalte episoade ale investigației GOLAZO.ro

VIDEO - Documentar GOLAZO.ro despre „caracatița pariurilor ilegale”

Știrile zilei din sport

„Ne despărțim!” Mihai Stoica anunță o nouă plecare de la FCSB + ultimele detalii despre transferuri

Superliga